Etimologia Numelor in Perioada Interbelica

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Etimologia Numelor in Perioada Interbelica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 59 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Filologie

Cuprins

Introducere .p.
Capitolul I Literatura interbelică şi originalitatea operelor.p
1.1 Autenticitatea romanului în literatura interbelică.p
1.2 Romanul românesc în perioada interbelică.p
1.3 Romanul interbelic –orientări tematice – tipuri de roman.p
1.4 Literatură româna interbelică - Reviste şi tendinţe în evoluţia literaturii, Reviste şi curente - Modernismul, Proza din perioadă interbelică.p
Note bibliografice.p
Capitolul II Etimologia numelor în operele interbelice
2.1 Etimologia-fascinaţie a lingvisticii şi literaturii.p
2.2 Scurt istoric şi consideraţii generale cu privire la nume.p
2.3 Semnificaţia numelor proprii în romanele interbelice.p
Note bibliografice.p.
Concluzii .p.
Bibliografia.p.

Extras din document

Introducere

Obiectul cercetat. Ne-am propus în următoarele pagini să cercetăm subiectul Etimologia numelor în romanele interbelice.

Justificarea alegerii subiectului. Am ales acest subiect, deoarece interesul derivă faţă de importanţa numelor în romanele interbelice ca fundament al prozei româneşti, alături de necesitatea cunoaşterii limbajului literar artistic. Fiindcă considerăm că proza continuă să fie cale de acces spre limbajul literar artistic. De aceea în sfera complexă a limbajului literar se impune mereu o lectură de actualizare a noi şi ineditelor niveluri de receptare, întrucît profunzimea oferă operei deschise sensuri contemporane. Totodată perioada interbelică cuprinde un amplu proces de modernizare, atît al creaţiei, cît şi al mentalităţilor literare. Perioadă interbelică a romanului românesc e o perioadă de efervescenţă spirituală ne mai întîlnită în cultura noastră. Viaţă culturală cunoaşte înfăptuiri strălucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu, Brîncuşi trec de hotarele ţării) dar şi de degradări dezolante în anii fascismului. Niciodată literatură română n-a avut într-o singură perioadă atîţia reprezentanţi iluştri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Blaga, H. Păpădat-Bengescu, G.Călinescu, Camil Petrescu.), niciodată n-a trăit şi o mai aprinsă dispoziţie la contestarea valorilor.Tabloul activităţii scriitoriceşti prezintă, prin urmare, o mare varietate şi complexitate, înregistrîndu-se dintr-o ţesătură de lumini şi umbre puternice.

Actualitatea şi importanţa temei. Studiind subiectul respectiv, putem afirma că este actual, fiindcă prin prisma numelor am observat că romanul românesc în perioada interbelică cuprinde medii sociale diferite şi problematici mai bogate şi mai complexe şi îşi lărgeşte tematica, iar importanţa problemei rezidă în faptul că tema respectivă se află la confluenţa a două discipline: lingvistică şi literatură. Fenomenul menţionat nu este unul static, ci în permanentă evoluţie, iar numele o categorie importantă a lingvisticii, este cel mai des supus influenţelor timpului. Denumind ceva sau pe cineva, numele posedă o forţă enormă, influenţînd din start caracterul şi viziunile celui care îl poartă. De aceea considerăm că anii imterbelici se caracterizează în literatura română printr-o remarcabilă dezvoltare a romanului care în scurt timp a atins nivelul valoric european.

Problema cercetării. Este acela de a descoperi dacă (şi în ce măsură) numele unor personaje – în special din literatura română – sunt motivate, altfel spus dacă există vreo legătură între numele unui anume personaj şi caracterul său, înfăţişarea sa fizică ori destinul său.

Obiectivul principal . Obiectivul principal ale tezei îl constituie analiza unui aspect constitutiv ce contureaza etimologia numelor în romanele interbelice şi care alcătuieşte modelul generativ al romanelor interbelice.

Obiectivele propuse. Pentru cercetarea subiectului ne-am propus următoarele obiective:

• Să cercetăm principalele caracteristici structurale şi funcţionale ale operelor interbelice;

• Să evidenţiem importanţa operelor interbelice;

• Să analizăm dacă numele unor personaje – în special din literatura română interbelică sunt motivate;

• Să cercetăm/investigăm originalitatea operelor interbelice;

Epistemologia cercetării.Pentru a realiza o teză reuşită s-au utilizat diverse surse ştiinţifice apărute în diverse perioade de timp, care au alcătuit aparatul critic pentru investigarea tematică: Nicolae Manolescu, Arca lui Noe, Editura Gramar, Bucureşti, 2008; Eliade, Mircea, Originalitate şi autenticitate, în Oceanografie, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003,p.138; Cosniceanu, Maria. Dicţionar de prenume şi nume de familie. – Chişinău: Museum, 1999.

Metodele de cercetare: Prin utilizarea metodelor: selectarea, sinteza, analiza, comparaţia s-a reuşit tratarea unor adevăruri revelatorii ale subiectului propus. Metodele au fost utilizate în bloc, avînd obiectivul de a studia, analiza şi demonstra idei, opinii, curente, teorii referitoare la cercetarea operelor interbelice.

Structura şi volumul lucrării. Teza este structurată din două capitole echilibrate ca conţinut şi structură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Etimologia Numelor in Perioada Interbelica.doc

Bibliografie

1. Bălu,I; Opera lui G. Călinescu, Editura Libra, 2001, p. pp.21-30.
2. Bălu,I; Opera lui G. Călinescu, Editura Libra, 2001, p. pp.36.
3. Bălu,I; Viaţa lui G. Călinescu, 1981, ed. II. Editura Libra, 1994, p. 15.
4. Bălu,I; Liviu Rebreanu, destine umane, Craiova, Viaţa românească, 2004.
5. BOmpa,T; – Prenume la români, ediţia a II-a, Ed. Mirton, Timişoara, 2005, p.16.
6. Bratu, S; Mihail Sadoveanu, o biografie a operei, Bucureşti, 1963.
7. Căpuşan, M; Camil Petrescu-Realia, Bucureşti, Editura Minerva, 1988.
8. Ciopraga, Constantin Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1963.
9. Cosniceanu, Maria. În lumea numelor. – Chişinău: Ştiinţa, 1981.
10. Cosniceanu, Maria. Reflecţii asupra numelor. – Chişinău: Ştiinţa, 1986.
11. Eliade, Mircea; Oceanografie, Editura: Humanitas, Bucureşti, 2003, p.95.
12. Eliade, Mircea; Originalitate şi autenticitate, în Oceanografie, Editura: Humanitas, Bucureşti, 2003,p.138.
13. Graur, Alexandru. Nume de persoane. – Bucureşti: Ştiinţa, 1965.
14. HAMANGIU,C; ROSETTI-BĂLĂNESCU.I; BĂICOIANU,AL – Tratat de drept civil român, vol. I., Ed. All, Colecţia Restitutio, Bucureşti, 1996, p.138.
15. LUPULESCU,D; – Numele şi domiciliul persoanei fizice, E.S.E., Bucureşti, 1982;
16. LUPULESCU,D; LUPULESCU,A – Identificarea persoanei fizice, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2002, p.12;
17. LUPAN,E; POPESCU,D – Drept civil. Persoana fizică, 1993, p.99.
18. Manolescu, Nicolae; Sadoveanu sau utopia cărţii, Bucureşti, 1976.
19. Marcea, Pompiliu; Lumea operei lui Mihail Sadoveanu, Bucureşti, 1976.
20. Manolescu, Nicolae, Jocurile Maitreyiei, în Arca lui Noe, Eseu despre romanul românesc, Editura 100+1Gramar, Bucureşti, 2004, p.459.
21. Moraru, Cristian; Paradoxul unei poetici, în Caiete Critice, Mircea Eliade, nr. 1-2/ 1988,p. 173.
22. Mureşan, M; B oa , A; DIACONESCU,Ş – Drept civil. Persoanele, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2000, p.41.
23. Muthu, M; Liviu Rebreanu sau paradoxul organicului, Cluj Napoca, ed. Dacia, 1998.
24. Petrescu, A; Opera lui Camil Petrescu, Bucureşti, Editura Didactică şi pedagogică, 1972.
25. Popa,M; Camil Petrescu, Bucureşti, Editura Albatros, 1972.
26. Sadoveanu, Mihail; Fraţii Jderi, Vol. I, II, III (Ucenicia lui Ionut), roman, Editura Naţionala, Bucuresti, 1935;
27. Sassu, A; Liviu Rebreanu, sărbătoarea operei, Bucureşti, Albatros, 1978.
28. Săndulescu, Al. Introducere în opera lui Liviu Rebreanu, Bucureşti, Minerva, 1976.
29. Sadoveanu, Profira; Viaţa lui Mihail Sadoveanu. Copilăria şi adolescenţa, Bucureşti, 1976.
30. S, Ovid; Crohmălniceanu, Teatrul lui Camil Petrescu, în Literatura română între cele două războaie, ed. cit, vol.I.
31. Simuţ, I; Liviu Rebreanu, monografie, Braşov, Ed. Aula, 2001.
32. STĂTESCU, C – Drept civil, 1970, p.107.
33. Vlad, Ion; Cărţile lui Mihail Sadoveanu, Cluj, 1981.