Ion Creanga

Imagine preview
(8/10)

Aceasta licenta trateaza Ion Creanga.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 52 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Filologie

Cuprins

1. Argument
2. Cap.I Ion Creangă - Repere biografice
3. Cap.II Originalitatea operei lui Ion Creangă
4. (ap.III Etos şi umanism popular, realism folcloric
5. Cap.IV Real şi fantastic. Repere generale
6. Cap.V Izvoarele şi repertoriul de poveşti
7. Cap.VI Real şi fantastic în poveştile lui Ion Creangă
8. Cap.VII Stilul popular narativ în creaţia lui Ion Creangă
9. Concluzii
10. Note
11. Bibliografie
12. Anexa

Extras din document

Argument

In literatura romana Ion Creanga continua in ceea ce priveşte talentul de a povesti - realizând un salt uriaş - pe Neculce (intocmai ca acesta, autorul "Amintirilor din copilărie" "avea"insrise in inima sa "faptele pe care le povestea) precum si pe Anton Pann, cu care se înrudeşte prin oralitatea stilului,cu ajutorul căreia a reuşit sa restituie povestii funcţia ei estetica primitiva.

Creanga a creat o opera extrem de unitara sub raportul conţinutului si al mijloacelor artistice, o opera alcătuita din povesti, povestiri si romanul - opera de maturitate - "Amintiri dincopilarie" ce constituie un monument al prozei noastre artistice.

Ion Creanga valorifica intregul tezaur al imbii populare dintr-un trecut milenar, a creat o opera de neta individualitate, pornind de la folclor cu elemente caracteristice, de neconfundat, rezultat al nei sclipitoare inteligente artistice si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.

Ion Creanga e mai mult decât un mare profil literar. Personalitatea si opera sa indica un studiu si un climat intr-o literatura, un filon fundamental, o componenta de specific naţional present in cultura, de psihologie originala, sintetica a unui tip uman si a unui moment literar. Ne aflam in fata unei coagulări sau sintetizări bruşte a unei părţi esenţiale din liniile de forţa ale literaturii romane, a potenţialului expre siv al limbii. Cercetările sale in planul literar se stabilesc puternic puternic cu toata beletristica - poezie, proza si teatru - cu cele mai diverse genuri si specii, cu tipologia lor de baza, cu eposul folcloric si, in mod cu totul deosebit cu disponibilităţile maxime ale comunicării artistice.

Autor al unei opere de dimensiunea unei singure cârti, Ion Creanga este si cretorul unei legende, al unei tradiţii, al unui tip de comportament, al unui mod de tratare a limbii literare, al plasării prin raport cu realitatea.

După opinia lui Garabet Ibraileanu ,adevăratul autor al operei lui Creanga e poporul:

"Concepţiile lui Creanga sunt ale poporului;al lui Creanga e numai talentul pe care-1 are din naştere.

O opinie asemănătoare a exprimat despre geniul povestirilor si George Calinescu:

"Creanga este o expresie monumentala a naturii umane in ipostaza ei istorica ce se numeşte poporul roman, sau, mai simplu, e poporul roman insusi ,surprins intr-un moment de geniala expansiune."

Prin aceasta lucrare voi incerca sa arat ca, intocmai ca si marele nostru poet Mihai Eminescu, prozatorul Ion Creanga aparţine deopotrivă literaturii universale.

ION CREANGA

- Repere biografice -

"A fost odată ..." aşa incepe orice poveste, aşa ar putea incepe si povestea adevărata a scriitorului Ion Creanga al cărui nume este astăzi totuna cu lumea nemuritoare a poveştilor lui, pagina de frumos si intelepcine in marea carte a literaturii romaneşti."

Se născuse in 1839, intr-o familie de răzeşi din Humulesti, comuna aflata intr-o pitoreasca si bogata regiune din nordul Moldovei, aşezata la Poalele dealurilor străjuite de Cetatea Neamţului, cuibul vitejilor plaiesiai lui Ştefan cel Mare. Fiu al lui Ştefan a Petrei si al Smarandei, fiica vornicului David Creanga din Pipirig. Nica isi petrece copilăria la Humulesti, unde asculta, in nopţile de iarna, poveştile spuse de bătrânii si bartanele satului:

"De cate ori n-an stat nopţi intregi - va mărturisi Creanga mai târziu - ca sa ascult pe moş Ion sau pe lelea Catinca povestindu-mi povestea lui Făt- Frumos si a Ilenei Cosanzeana."

După ce primeşte intaia invatatura de carte in satul natal, cu bădiţa Vasile, dascălul bisericii. Nica este dus la Brosteni unde urmează câteva luni cursurile scolii primare a lui Alecu Balos, pentru ca in toamna aceluiaşi an (1852) sa treacă la Scoală domneasca din Targu-Neamt unde ii are ca invatator pe Isaiia Teodorescu. Doi ani mai târziu, in 1854. este trimis la Scoală de catiheti din Fălticeni, iar in 1855 este admis la Seminarul din Socola (Iaşi) pe care-1 frecventează pana in 1858. In 1859 Creangaeste hirotonist deacon.Nesimtindu-se atras de preoţie, in ianuarie 1864, seinscrie la Scoală normala "Vasile Lupu" din Iaşi condusa de Titu Maiorescu, fiind institutor suplinitor inainte de a o termina.

Fisiere in arhiva (1):

  • Ion Creanga.doc