Mihai Eminescu

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Filologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 90 în total
Cuvinte : 38253
Mărime: 139.26KB (arhivat)
Cost: 14 puncte

Cuprins

INTRODUCERE 2

CAPITOLUL I 4

VIAȚA ȘI OPERA LUI MIHAI EMINESCU 4

Viața lui Mihai Eminescu 4

Repere biografice 4

Personalitatea eminesciană. Cultura lui Eminescu 5

Opera scriitorului 15

Teme şi motive 18

Valori artistice şi de limbă 19

Capodoperele dramatice 21

Proza eminesciană 22

CAPITOLUL II 24

ROMANTISMUL ÎN OPERA EMINESCIANĂ 24

Eminescu între clasicism şi romantism 24

Clasicismul 24

Romantismul 27

Romantism și clasicism în opera eminesciană 28

Romantismul eminescian 36

Motive romantice în opera eminesciană 36

Poezia iubirii şi a naturii 48

Folclorul, izvor de inspiraţie 49

Scrisorile 50

CAPITOLUL III 52

POSTERITATEA EMINESCIANĂ ÎNTRE 1890-1920 52

Romantismul posteminescian 52

În contemporaneitatea poeziei moderne europene 52

Opera de foc și de aur 54

Poezia de meditaţie filozofică. Influențe 55

Universalitatea lui Eminescu 81

CONCLUZII 86

BIBLIOGRAFIE 88

Extras din document

Introducere

Opera eminesciană, cu strălucirea ei hipnotică de frumuseţi întunecate şi tainice, este un mod de a exista, cel mai autentic şi mai dramatic mod al poetului român din toate timpurile de a-şi trăi viaţa în mod absolut, de a se implica definitiv în istoria reală şi mitică, în spiritualitatea poporului său, pentru a cărui identitate, în plan universal, prin cultură şi spirit, creatorul a trudit şi s-a consumat până la ardere totală pentru ceea ce a numit el însuşi “ideea românească”. El a creat, la noi, mitul inconfundabil al poetului romantic naţional, a cărui genialitate creatoare şi ardere spirituală la nivel cosmic se contopesc, într-un plan neobişnuit ca intensitate, cu neliniştile şi aspiraţiile de întemeiere a unei noi patrii spirituale.

“Eminescu a cunoscut poporul şi provinciile româneşti, a devenit familiar cu speculaţiile filozofice cele mai înalte, a iubit fără a fi fericit, a dus o existenţă nesigură şi trudnică[…] Rar se întâmplă ca un poet să fie sigilat de destin, să ilustreze prin el însuşi bucuriile şi durerile existenţei şi de aceea Mihai Eminescu va rămâne poetul nostru nepereche.”

Mihai Eminescu este poetul reprezentativ al literaturii noastre, creator al unei opere care străbate timpul cu o forţă nealterată, trăind într-o perpetuă actualitate. Prin tot ceea ce a creat, Eminescu a produs un efect de modelare profund şi de durată, a făcut ca “toată poezia acestui secol să evolueze sub auspiciile geniului său, iar forma înfăptuită a limbii naţionale să devină punct de plecare pentru întreaga dezvoltare ulterioară a vestmântului şi cugetării româneşti” .

Influenţa copleşitoare a poetului avea să vină din înălţarea filozofică şi din frumuseţea expresivă a unei opere exemplare ce a jalonat, sintetizându-le, principalele elemente de recunoaştere a spiritualităţii naţionale, în afara căreia nu există creaţie durabilă. El însuşi s-a proiectat cu voinţă şi neclintire în sfera specificului românesc, spre care a adus întregul orizont de inteligenţă şi sensibilitate europeană.

Între înzestrările de bază a lui Eminescu, farmecul limbajului a fost esenţial în rapida pătrundere a operei lui spre sensibilitatea publică. De altfel, această însuşire nici celelalte nu ar fi contat în definirea poetului. Niciodată, până la Eminescu, limba română nu a sunat cu atâta plenitudine armonioasă, atât de natural şi firesc. Mai mult chiar, limpezimea şi echilibrul lingvistic din cele mai multe poezii creează impresia unei spontaneităţi desăvârşite, cu toate că variantele ilustrează migăloasa căutare “a cuvântului ce exprimă adevărul” iar Eminescu însuşi îşi stabileşte raporturile cu limba română în termenii de “luptă dreaptă” ca pe o încercare de a “turna în formă nouă limba veche şi-nţeleaptă”.

Cercetătorii operei eminesciene au ajuns la concluzia că majoritatea poeziilor lui Eminescu au un substrat filozofic. Poetul şi-a pus de timpuriu întrebări asupra existenţei , încercând să dea şi răspunsurile la aceste întrebări, fiind unul dintre aceia care resimt din plin distanţa între aspiraţiile lor şi realitatea înconjurătoare.

Motivele cele mai des întâlnite în opera filozofică sunt: timpul (Glossă, Scrisoarea I), geneza şi stingerea universului (Scrisoarea I, Rugăciunea unui dac), geniul şi singurătatea lui (Luceafărul), cunoaşterea prin contemplare (Glossă), moartea.

Voi încerca în această lucrare, ajutându-mă de critica literară, să pătrund tainele operei eminesciene, să demonstrez că, la orice vârstă opera lui Eminescu e revelatoare de sensuri, de mesaje. Să înţeleg sensuri şi să le expun, să proiectez opera lui Eminescu prin ceea ce aceasta se vrea a fi şi nu numai prin ceea ce este.

Intenţionez să scot de asemenea în evidenţă personalitatea celui care a fost cel mai mare poet el nostru, să arăt că cel care a uimit o lume nu e numai poet, ci şi prozator, că opera sa nu a fost doar influențată de filozofii vremii, ci a influențat la rândul său poeții posterității sale.

Consideraţiile critice vor servi obiectivelor alese şi anume: demonstrarea originalităţii, artisticităţii şi universalităţii operei lui Eminescu, recunoașterea acesteia mai ales după moartea poetului. Voi încerca să demonstrez că Eminescu a fost în ordinea prozei un meşteşug tot pe atât de iscusit şi strălucitor ca şi în ordinea poeziei. Nu numai pentru că a urmat cu aceeaşi râvnă să transpună, precum în versuri ca şi în proză ecourile experienţelor biografice.

CAPITOLUL I

Viața și opera lui Mihai Eminescu

Viața lui Mihai Eminescu

Repere biografice

Născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani, ca fiu al căminarului Gheorghe Eminovici şi al soţiei sale Raluca, născută Iuraşcu, Mihai Eminovici a văzut lumina zilei şi şi-a petrecut copilăria în ţinutul nordic al Moldovei. Familia din partea ambilor părinţi era rurală fără să fie ţărănească. Gheorge Eminovici era un om cu oarecare ştiinţă de carte, plin de grijă să împărtăşească pe copii săi de la învăţătura cea mai înaltă.

Este trimis să înveţe carte la Cernăuţi unde termină gimnaziul local. În 1864 Eminescu asistase la Cernăuţi la reprezentările teatrale ale trupei Vlădicescu – Tandini şi apoi o urmează. După un an se întoarce la Cernăuţi hotărât să-şi reia studiile. Aici locuieşte la profesorul Aron Pumnul la moartea căruia îi dedică prima poezie publicată într-o broşură comemorativă. Începe să trimită poezii la revista “Familia” a lui Iosif Vulcan cel care îi va schimba numele din Eminovici în Eminescu.

Preview document

Mihai Eminescu - Pagina 1
Mihai Eminescu - Pagina 2
Mihai Eminescu - Pagina 3
Mihai Eminescu - Pagina 4
Mihai Eminescu - Pagina 5
Mihai Eminescu - Pagina 6
Mihai Eminescu - Pagina 7
Mihai Eminescu - Pagina 8
Mihai Eminescu - Pagina 9
Mihai Eminescu - Pagina 10
Mihai Eminescu - Pagina 11
Mihai Eminescu - Pagina 12
Mihai Eminescu - Pagina 13
Mihai Eminescu - Pagina 14
Mihai Eminescu - Pagina 15
Mihai Eminescu - Pagina 16
Mihai Eminescu - Pagina 17
Mihai Eminescu - Pagina 18
Mihai Eminescu - Pagina 19
Mihai Eminescu - Pagina 20
Mihai Eminescu - Pagina 21
Mihai Eminescu - Pagina 22
Mihai Eminescu - Pagina 23
Mihai Eminescu - Pagina 24
Mihai Eminescu - Pagina 25
Mihai Eminescu - Pagina 26
Mihai Eminescu - Pagina 27
Mihai Eminescu - Pagina 28
Mihai Eminescu - Pagina 29
Mihai Eminescu - Pagina 30
Mihai Eminescu - Pagina 31
Mihai Eminescu - Pagina 32
Mihai Eminescu - Pagina 33
Mihai Eminescu - Pagina 34
Mihai Eminescu - Pagina 35
Mihai Eminescu - Pagina 36
Mihai Eminescu - Pagina 37
Mihai Eminescu - Pagina 38
Mihai Eminescu - Pagina 39
Mihai Eminescu - Pagina 40
Mihai Eminescu - Pagina 41
Mihai Eminescu - Pagina 42
Mihai Eminescu - Pagina 43
Mihai Eminescu - Pagina 44
Mihai Eminescu - Pagina 45
Mihai Eminescu - Pagina 46
Mihai Eminescu - Pagina 47
Mihai Eminescu - Pagina 48
Mihai Eminescu - Pagina 49
Mihai Eminescu - Pagina 50
Mihai Eminescu - Pagina 51
Mihai Eminescu - Pagina 52
Mihai Eminescu - Pagina 53
Mihai Eminescu - Pagina 54
Mihai Eminescu - Pagina 55
Mihai Eminescu - Pagina 56
Mihai Eminescu - Pagina 57
Mihai Eminescu - Pagina 58
Mihai Eminescu - Pagina 59
Mihai Eminescu - Pagina 60
Mihai Eminescu - Pagina 61
Mihai Eminescu - Pagina 62
Mihai Eminescu - Pagina 63
Mihai Eminescu - Pagina 64
Mihai Eminescu - Pagina 65
Mihai Eminescu - Pagina 66
Mihai Eminescu - Pagina 67
Mihai Eminescu - Pagina 68
Mihai Eminescu - Pagina 69
Mihai Eminescu - Pagina 70
Mihai Eminescu - Pagina 71
Mihai Eminescu - Pagina 72
Mihai Eminescu - Pagina 73
Mihai Eminescu - Pagina 74
Mihai Eminescu - Pagina 75
Mihai Eminescu - Pagina 76
Mihai Eminescu - Pagina 77
Mihai Eminescu - Pagina 78
Mihai Eminescu - Pagina 79
Mihai Eminescu - Pagina 80
Mihai Eminescu - Pagina 81
Mihai Eminescu - Pagina 82
Mihai Eminescu - Pagina 83
Mihai Eminescu - Pagina 84
Mihai Eminescu - Pagina 85
Mihai Eminescu - Pagina 86
Mihai Eminescu - Pagina 87
Mihai Eminescu - Pagina 88
Mihai Eminescu - Pagina 89
Mihai Eminescu - Pagina 90

Conținut arhivă zip

  • Mihai Eminescu.doc

Alții au mai descărcat și

Simbolismul bacovian

INTRODUCERE Actualitatea temei. Vreme îndelungată simbolismul a fost perceput în poezia română în plan general, într-un orizont mai relaxat, fără...

Eminescu și Romanticii Germani

ARGUMENT Daca în cazul altor scrieri denominatia de „univers poetic” apare prematur aplicata sau prea larga, ea se dovedeste prea îngusta când...

Activitatea lui Mihai Eminescu la Ziarul Timpul

INTRODUCERE Care este contribuţia lui Mihai Eminescu la dezvoltarea presei românesti şi a particularitaţilor ei stilistice? Răspunsul ar fi că, în...

Mihai Eminescu - Poet Universal

I. MIHAI EMINESCU –ARTIST-OM Conştiinţa românească a voit să dea celui mai mare poet al ei o obârşie fabuloasă. Dar pentru misticismul...

Eticul în Nuvela lui Slavici

INTRODUCERE Importanţa studierii limbii române în şcoală Limba română constituie o disciplină de studiu centrală în procesul de învăţămînt....

Personaje Fabuloase în Creația Poetică a lui Eminescu

Eminescu §1. Imaginea Dochiei în lirica eminesciană Mitul ancestral al întemeierii Statului dac ne duce în perioada matriarhală şi este legat de...

Comentariu la poezia Paradis în destrămare

,,In acest suflet de poet e atata dinamism si in acest creier de ganditor atata concentrare,incat versul sau sparge catusele dogmei traditionale...

Ioan Slavici - Reprezentantul direcției noi în literatură din epoca junimistă

„Noua direcţie”, animată de Titu Maiorescu continua, într-un plan superior, mişcările literare anterioare. Profund naţională, „noua direcţie” a...

Te-ar putea interesa și

Mihai Eminescu

CRONOLOGIE -CAP I- Viata si activitatea literara a poetului Mihai Eminescu 1812 Febr. 10. Se naste la Calinesti (Suceava) tatal poetului,...

Organizare și conducerea gestiunii finaciare la o instituție din domeniul învățământului - Scoala nr.6 Mihai Eminescu Vaslui

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Şcoala generala nr. 6 „Mihai Eminescu” Vaslui 1.1. Scurt istoric Dezvoltare exploziva a economiei...

Evoluția Liedului Românesc în Prima Jumătate a Secolului XX

ARGUMENT Prin această lucrare am încercat să realizez o viziune de ansamblu liedului românesc în prima jumatate a secolului XX, perioadă...

Activitatea lui Mihai Eminescu la Ziarul Timpul

INTRODUCERE Care este contribuţia lui Mihai Eminescu la dezvoltarea presei românesti şi a particularitaţilor ei stilistice? Răspunsul ar fi că, în...

Organizarea și Funcționarea Bibliotecii Centrale Universitare Iasi

Cap.1 Organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” 1.1 Scurt istoric Secolul al XVII – lea marchează începutul...

Fundamentarea și finanțarea cheltuielilor bugetare la instituțiile publice - monografie BCU Iași

Organizare şi funcţionalitate la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iaşi 1.1 Scurt istoric al Bibliotecii Centrale Universitare...

Monografie - Biblioteca Mihai Eminescu Botoșani

Cap.1 Organizarea şi funcţionarea bibliotecii “Mihai Eminescu” Botoşani 1.1. Scurt istoric Fondată în anul 1882, Biblioteca Judeţeană „Mihai...

Mihai Eminescu revizor școlar

ARGUMENT MOTO: „Noi nu suntem stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastra... este însăşi floarea sufletului etnic al românului”. (Mihai Eminescu...

Ai nevoie de altceva?