Valoarea istorico-literară a umaniștilor români

Introducere

Obiectul cercetat. Ne-am propus în următoarele pagini să cercetăm subiectul Valoarea istorico-literară a umaniştilor Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce. Justificarea alegerii subiectului. Am ales acest subiect, deoarece am interes faţă de particularităţile umanismului românesc şi reprezentanţii lui, fiindcă trăsătura fundamentală a umanismului românesc constă în redescoperirea rădăcinilor noastre istorice şi în afirmarea originii latine a limbii şi a poporului român, iar umaniştii au fost acei, care au deschis noi orizonturi culturale, s-au opus autorităţii absolute a bisericii şi au fisurat astfel blocul dogmelor religioase, promovînd imagini deferite faţă de cele ale bisericii asupra omului şi a istoriei, propunînd imagini raţionale despre lume.

În al doilea rînd, am ales acest subiect pentru că cele mai voloroase scrieri istoriografice aparţin umaniştilor Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce pentru că operele lor sunt integrate în tezaurul culturii naţionale, unde putem mereu să ne întoarcem şi să găsim ceva ajutător vremurilor noastre, căci sunt ca nişte reflectări în oglindă a spiritului românesc, chiar dacă suntem într-o continuă schimbare, ele, totuşi, mereu rămîn, străjuind de-a lungul veacurilor.

Actualitatea temei. Studiind subiectul respectiv, putem afirma că este actual, pentru că umanismul a influenţat în mod hotărîtor viaţa poporului prin reprezentanţii săi: Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce. Totodată, ei sînt printre primii care au afirmat, răspicat originea latină a poporului român şi a limbii şi trebuie apreciaţi pentru preţuirea ce au acordat-o omului, pentru elogiul adus cunoaşterii, culturii, educaţiei, învăţăturii, pentru interesul faţă de viaţa morală, şi practică, pentru cunoaşterea şi interpretarea raţională a naturii şi a istoriei, pentru problemele sociale, istorice, politice.

Problema cercetării. Este de a cerceta semnificaţia mişcării umaniste în cultura română şi de a descoperi valoarea istorico-literară a umaniştilor Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce.

Obiectivul principal. Obiectivul principal ale tezei îl constituie studierea contribuţiilor cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce la dezvoltarea limbii şi literaturii române, precum şi valoarea istorico-literară. Obiectivele propuse. Pentru cercetatrea subiectului ne-am propus următoarele obiective:

• să studiem formarea şi evoluţia umanismului românesc

• să analizăm semnificaţia mişcării umaniste în cultura română;

• să identificăm cadrul social, politic şi cultural specific Moldovei sec. al XVII-lea;

• să demonstrăm contribuţia cronicarilor la formarea umanismului românesc;

• să abordăm valoarea istorico-literară a umaniştilor Grigore Ureche, Miron Costin şi Ion Neculce;

• să evedenţiem viziunea cronicarilor asupra istoriei;

• să cercetăm literatura istoriografică;

• să valorificăm contribuţia cronicarilor la dezvoltarea limbii şi literaturii române;

• să investigăm arta portretului şi a naraţiunii în opera cronicarilor moldoveni.

Epistemologia cercetării. Pentru a realiza o teză reuşită s-au utilizat diverse surse ştiintifice apărute în diverse perioade de timp: Călinescu G., Istoria literaturii române de la origini pînă la prezent, Editura Minerva, Bucureşti, 1982.; Negrici Eugen Naraţiunea în cronocile lui Grigore Ureche şi Miron Costin, Editura Minerva, Bucureşti,1972. ; ”Letopiseţul Ţării Moldovei pînă la Aron Vodă”, Editura Societatea anonimă, Bucureşti, 1961. Metode de cercetare. Prin utilizare metodelor: selectarea, sinteza, analiza pe text, comparaţia, observaţia, deducţia, inducţia, metoda fenomenologică, s-a reuşit tratarea unor adevăruri revelatorii ale subiectului propus. Metodele au fost utilizate în bloc, avînd obiectivul de a studia, analiza şi demonstra idei, opinii, curente, teorii referitoare la cercetare valorilor istorico-literare a umaniştilor români.