Ajutoarele de stat și efectele generate de acestea în economia națională

1. INTRODUCERE

Prin această lucrare am încercat să surprind unele aspecte generale şi particulare ale ajutoarelor de stat, precum şi legaturile dintre acestea si mediul concurenţial, economic şi social.

În al doilea capitol al lucrării am expus reglementările legale care stau la baza concurenţei şi a ajutoarelor de stat, acestea reprezentând punctul de plecare al oricărei activităţi în acest sens.

Al treilea capitol surprinde iniţial politica în domeniul concurenţei a Uniunii Europene, apoi a României ca stat membru, evidenţiindu-se existenţa unor regulamente la nivel comunitar. Am considerat necesară prezentarea acesteia, intrucât ajutorul de stat reprezintă o ramură a concurenţei.

În al patrulea capitol am definit ajutorul de stat, am prezentat formele şi modalităţile de evaluare ale acestuia, pentru a contura o imagine a măsurii de ajutor de stat cât mai clară, aşa cum este prevăzută de legislaţia în vigoare.

Capitolul cinci înglobează o serie de date statistice menite să evidenţieze evoluţia ajutoarelor de stat în primul rând în Uniunea Europeană, apoi în România ca stat membru. De asemenea tot în acest capitol am surprins şi efecte ale măsurilor de ajutor de stat în economie şi în societate în ansamblu.

În al şaselea capitol am tratat detaliat măsurile de ajutor de stat pentru protecţia mediului, care sunt acestea şi cum se aplică, evoluţia lor în Uniunea Europeană şi în România, precum şi aportul acestora la strategia Europa 2020. Am ales acest tip de ajutor de stat, considerând că acesta este unul de perspectivă, important atât pentru generaţiile prezente cât şi pentru cele viitoare, întrucât ajută la conservarea şi îmbunătăţirea cadrului natural necesar pentru desfăşurarea activităţilor curente şi a celor stabilite ca obiective.

În final, concluziile reunesc importanţa efectelor generate de ajutoarele de stat şi necesitatea monitorizării permanente a acestora.

2.CADRUL LEGISLATIV

In România, materia ajutorului de stat a fost întâia oară reglementată prin Legea nr.143/1999 privind ajutorul de stat, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000. Ulterior, datorită aderării României la Uniunea Europeană la data de 1 ianuarie 2007, intreaga legislaţie internă a fost abrogată, aplicându-se astfel direct şi imediat legislaţia comunitară, transferându-se competenţele de autorizare a ajutoarelor de stat de la Consiliul Concurenţei la Comisia Europeană. Atât Legea nr. 143/1999, cât şi reglemetările adoptate în aplicarea ei au fost similare legislaţiei comunitare, adică ambele au urmărit distorsionarea cât mai redusă a mediului concurenţial prin controlul acordării ajutoarelor de stat si cheltuirii eficiente a fondurilor publice, interesul public major fiind acela de continuare a acordării de ajutoare de stat şi după data aderării la Uniunea Europeană.

Legislaţia comunitară în domeniul ajutorului de stat cuprinde prevederile articolelor 107-109 ale Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, regulamentele adoptate de Consiliul Uniunii Europene, regulamentele adoptate de Comisia Europeană, toate cu aplicare directă în statele membre. În plus, Comisia a adoptat comunicări, linii directoare, decizii si alte documente de lucru care clarifică aspecte ce ţin de aplicarea legislaţiei ajutorului de stat; de asemenea, documentele prezintă criteriile care sunt avute în vedere de Comisia Europeană la evaluarea caracterului de ajutor de stat al unor măsuri sau la analiza compatibilităţii măsurilor identificate ca fiind ajutoare de stat.

Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009 şi cuprinde Tratatul Uniunii Europene (TUE) si Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE). Numele oficial şi complet este “Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene”. Începând cu data de 1 decembrie 2009, articolele 87 si 88 din Tratatul CE devin articolele 107, respectiv, 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE, denumit în continuare Tratat). Cele doua seturi de dispoziţii sunt, in esenţă, identice, iar trimiterile la articolele 107 si 108 din TFUE ar trebui înţelese ca timiteri la articolele 87, respectiv, 88 din Tratatul CE sau invers.

3. CONCURENŢA SI POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA

3.1. POLITICA ÎN DOMENIUL CONCURENŢEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Între regulile de bază stabilite prin Tratat sunt reguli relevante şi în materie de concurenţă (art.101-109) pe care Comisia Europeană le aplică împreună cu autorităţile naţionale competente pentru a sustine dezvoltarea pieţelor europene, avand grijă ca întreprinderile să concureze loial, în condiţii egale. De aceste acţiuni beneficiază consumatorii, întreprinderile şi, în general, economia europeană.