Asigurarea Bunurilor în România

Introducere

Trăim zi de zi, procurându-ne bunuri şi servicii sau suntem angrenaţi în cadrul societăţilor, a organizaţiilor care furnizează aceste lucruri. Aşa cum afirmă Mintzerg, trăim ”într-o lume de organizaţii”, unde ne naştem, învăţăm, ne câştigăm existenţa. Organizaţiile au un rol important în viaţa noastră zilnică şi reprezintă o parte din existenţa noastră cotidiană.

Existenţa individuală şi socio-umană se grevează pe necesităţi şi trebuinţe, a căror satisfacere justifică şi orientează activitatea omului.

Unele trebuinţe pot fi satisfacute imediat sau într-un orizont de timp apropiat, altele sunt posibile într-o anumită eventualitate sub aspectul incertitudinii şi al nesiguranţei.

Studiile statistice evidenţiază regularitatea şi realitatea producerii anumitor evenimente generate de factori naturali sau de însăşi activitatea omului, pagubele produse putând fi evaluate măcar cu aproximaţie. Incertitudinea constă în faptul că nu pot fi identificate subiectele (persoane fizice sau juridice) asupra cărora planează pericolele respective, intensitatea şi momentul producerii evenimentului.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost preocupaţi să prevină şi să suporte în comun pagubele generate de producerea unor evenimente incerte nedorite (calamităţi naturale şi accidente). Omul a simţit nevoia de protecţie datorită numeroaselor pericole la care este expus. Aceste potenţiale pericole au apărut, datorită dezvoltării tehnicii şi tehnologiei, ştiinţei, activităţii omului precum şi dezlănţuirii forţelor naturii.

Printre factorii perturbatori şi dezechilibranţi ai procesului reproducţiei sociale se numără calamităţile naturale, accidentele, precum şi anumite evenimente ce survin în viaţa omului .

Necunoscâdu-se nici momentul ivirii şi nici intensitatea acţiunii acestora, ele pot provoca distrugerea totală sau parţială a unor bunuri, întreruperea producţiei şi/sau transportului, pierderi de vieţi omeneşti pierderea capacităţii de muncă a unor persoane.

În scopul prevenirii prejudiciilor provocate de asemenea fenomene (evenimente) viitoare şi nesigure al limitării efectelor lor în cazul în care s-au produs şi al reluării neîntârziate a activităţii economice vremelnic întrerupte, se folosesc pe scară largă soluţiile oferite de instituţiile de asigurări.

În ţările dezvoltate asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale pentru că, prin valoarea adăugată creată, societăţile de asigurare, de intermediere sau de prestări de servicii inedite participă la sporirea produsului intern brut, oferă locuri de muncă, participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară şi prin sumele acordate asiguraţilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate.

Rolul pe care îl are activitatea de asigurare în economia unei ţări rezultă din funcţiile pe care trebuiue să le îndeplinească asigurarea.

În principal, acestea sunt următoarele:

Funcţia de bază a asigurării este aceea de a acoperii pagubele produse asiguraţilor de calamităţi sau accidente (asigurările de bunuri şi de răspundere) şi de a achita asiguraţilor anumite sume, în cazul în care ar interveni unele evenimente în viaţa lor (asigurările de persoane). Aceasta este funcţia directă care face ca asigurarea să prezinte interes atât pentru asiguraţi (populaţia şi unităţile economice), cât şi, direct sau indirect, pentru economia generală a ţării.

Acest interes constă în:

1) pentru asiguraţi:

Asigurarea dă o siguranţă care de multe ori este esenţială pentru bunul interes al activităţii omului sau al unităţii productive. Se pune problema dacă omul ştie că, în cazul în care ar afecta rezultatele muncii lui, el sau unitatea pentru care răspunde sau este delegat sunt protejaţi şi vor fi desdăunaţi, şi astfel în cazul în care acesta lucrează cu senzaţia că s-ar putea ca, la un moment dat, rezultatul muncii lui să fie distrus, trebuind eventual să reînceapă activitatea şi având de infruntat greutăţi financiare, poate foarte mari. Ţinând seama de cele menţionate mai sus, prin garanţia pe care o prezintă asigurarea, omul se simte mai liber, are mai multă iniţiativă în a-şi îndeplini sarcinile sau în a crea ceva nou, ceea ce are cu atât mai multă importanţă cu cât activitatea respectivă este mai legată de posibilitatea ivirii unor pierderi sau pericole iminente.

2)pentru economia ţarii:

Pagubele produse de calamităţi sau de accidente, cele care nu pot fi evitate sau prevenite, cu toate măsurile de prevenire a fi luate, reprezintă pierderi efective, de substanţă, nu doar pentru persoanele fizice sau unităţile economice păgubite ci şi pentru întreaga economie.

Ea are rolul de a contribui prin acordarea cât mai operativă a despăgubirii sau a sumei asigurate corespunzătore, la refacerea într-un timp cât mai scurt a producţiei întrerupte sau frânate din unităţile calamitate, respectiv la refacerea cât mai rapidă a capacităţii de muncă a persoanelor vătămate sau păgubite. În modul acesta, asigurarea are un efect direct, stimulativ, asupra dezvoltării economiei.

CAPITOLUL І –ASIGURARI DE BUNURI

1.1. Coordonate generale privind asigurările de bunuri.

Asigurarea de bunuri permite unei persoane să-şi protejeze bunurile al căror proprietar este, precum şi veniturile viitoare.

Asigurarea de bunuri are scopul de a compensa cheltuielile financiare solicitate de refacere sau înlocuirea acelor bunuri, care sunt distruse sau pierdute.

O evaluare corectă a bunurilor unei familii va duce la concluzia că şi celelalte bunuri prin valoarea lor este necesar să fie asigurate, deoarece în cazul producerii unui eveniment care ar duce la distrugerea lor (de exemplu : inundaţii, incendii) valoarea de înlocuire a acestor bunuri este destul de mare.

Din acest motiv este necesară o inventariere a bunurilor pentru care recomandăm următoarele etape:

1 se alcătuieşte o listă cu toate bunurile avute în proprietatea persoanelor cu menţionarea datei şi a preţului la care au fost cumpărate;

2 se ataşează chitanţele cu care s-au cumpărat aceste bunuri;

3 se fotografiază sau se înregistrează pe peliculă video aceste bunuri, notându-se data şi filmele care au fost făcute ;

4 se vor face mai multe fotografii pentru bunurile de mare valoare cu detaliile necesare ;

5 se vor pune numere de inventar pe acele bunuri care ar putea fi furate (chiar gravate pe obiectele respective) ;

6 documentele de inventar se vor păstra la bancă sau într-un loc sigur, ferit de distrugeri sau furt.