Cardurile la Alpha Bank

CAPITOLUL I. CARDUL: INSTRUMENT DE PLATĂ

1.1 Piața cardurilor în România

Deşi este un instrument relativ tânăr, care a apărut pe piaţa după al doilea război mondial, cardul a avut o evoluţie rapida, poate mai rapida decât orice produs bancar.

Părintele cardului, care iniţial a avut forma unor bonuri valorice in schimbul cărora se puteau face achiziţii de la comercianţii care au acceptat sa participe la acest nou plan creditare, a inventat acest sistem foarte simplu si rapid de creditare respectiv, comercianţii care vindeau mărfuri, de regula de valori mici, in schimbul acestor bonuri valorice, le depuneau periodic la banca, iar banca factura cumpărătorilor contravaloarea acestora.

Pe baza acestui sistem, in 1959 Franklin Naţional Bank - New York a emis practic primele carduri din lume.

Idea de creditare pe baza cardurilor s-a transformat într-un instrument propriu-zis abia in 1960 când Bank of America a lansat Bank Aamericard (in prezent numita Visa International).

După succesul rapid al Bank Americard, un număr de 17 instituţii bancare au înfiinţat, in 1966, o reţea proprie prin care îşi acceptau reciproc credit - cardurile locale. Denumita Asociaţia Interbancara de Carduri, care se ocupa cu procedurile de autorizare, cleaning si decontare.

Dezvoltarea a fost atât de rapida si neaşteptată chiar, astfel încât, in jurul anului 1990, ambele instituţii - Bank Americard si Asociaţia Interbancara de Carduri - aveau fiecare 100 de milioane de carduri emise.

Piaţa cardurilor ca parte integranta a finantei mondiale este supusa, mai mult decat oricare alta activitate, unui rapid proces de globalizare, pe lângă cei doi mari jucători (Visa International si MasterCard International), un rol activ in globalizarea pieţei cardurilor îl joaca si Europay International, American Expres, Dinners JCB etc.

Definitie. Istoric

Cardul este un intrument de plată electronică, respectiv un suport de informaţie standardizat, securizat şi individualizat, care permite deţinătorului său să utilizeze disponibilităţile băneşti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului ori să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deţinătorului cardului, în vederea efectuării operaţiunilor specifice intrumentelor de plată electronice.

Instrumentul de plată denumit “card” a fost reglementat pe teritoriul românesc, începând cu 1995, odată cu adoptarea tehnicilor monetare moderne şi emiterea primelor carduri bancare în România, iar, în prezent, reglementarea în această privinţă a fost revizuită şi adoptată cerinţelor de armonizare cu legislaţia Uniunii Europene.

Avantajele adoptării şi introducerii cărţilor de plată sunt: eliminarea titlurilor de plată clasice; reducerea substanţială a timpului şi cheltuielilor legate de efectuarea plăţilor; eliminarea procesului îndelungat de autorizare a plăţilor şi de tipărire a unor liste cu identificarea persoanelor ce utilizează cecuri false fără acoperire într-un cont bancar; verificarea rapidă a cărţii de plată şi a titularului acesteia prin intermediul calculatorului.

Piaţa cardurilor din România se află în plină expansiune, în ultimii ani înregistrând performanţe remarcabile atât în ceea ce priveşte numărul de utilizatori ai acestui instrument de plată, dar şi în ceea ce priveşte nivelul volumului de tranzacţii. Cu toate că ne apropiem de ceea ce se întâmplă în Europa, adică utilizarea într-o mai mică măsură a numerarului, România se află însă, cu mult în urmă faţă de celelalte state europene în privinţa numărului de terminale POS şi a reţelei de acceptare a cardurilor. Potenţialul de dezvoltare a pieţei cardurilor din România este însă foarte mare, principalii beneficiari ai acestui lucru fiind băncile, precum şi producătorii de echipamente şi tehnologii specifice zonei cardurilor.

Cardurile au fost acceptate pentru prima data in Romania in anul 1972, in cadrul Oficiului National de Turism, numai pentru persoanele nerezidente. Bazele activitatii cu carduri s-au pus in 1992 cand un numar de 5 banci, Banca Agricola, Banca Comerciala Romana, Banca Romana de Dezvoltare, BANCOREX si Banca Comerciala “I.Tiriac”, s-au angajat in emiterea de carduri si s-au creat conditiile acceptarii platii la plata de catre firmele romanesti. Aceste banci si-au creat departamente specializate in operatiuni cu carduri si au aderat la sistemele internationale Visa in 1993 si EUROPAY in 1994. In 1995 aceste banci au constituit ROMCARD specializata in operatiunile cu carduri si autorizarea platilor.Aceasta societate a jucat un rol important atat in ceea ce priveste dezvoltarea activitatii de acceptare si a fost o poarta de acces pentru bancile romanesti care doreau emiterea cardurilor internationale. Fiecare banca dorea atragerea clinetilor reprezentativi din domeniul ei de activitatea, in aceste sens dezvoltandu-si retele proprii de acceptare. De aceste servicii beneficiau insa doar detinatorii de carduri internationale. Reteaua de comercianti era constituita in principal din hoteluri, restaurante, magazine de lux sau agentii de turism amplasate in zone de interes pentru turismul international.In acelasi timp s-a constituit si prima retea de ATM-uri pntru crearea posibilitatii detinatorilor de card de obtinere de numerar.