Consecințe ale Alegerii Regimului Cursului de Schimb asupra Comerțului Internațional

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: docx

Pagini : 49 în total

Cuvinte : 16925

Mărime: 151.46KB (arhivat)

Publicat de: Raluca A.

Puncte necesare: 9

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Specializare: Specializarea Finanțe și Bănci

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

INTRODUCERE 6
CAPITOLUL 1 CADRUL TEORETIC PRIVIND ALEGEREA REGIMULUI CURSULUI DE SCHIMB 8
1.1. Definirea și clasificarea regimurilor cursului de schimb 8
1.2.Analiza evoluțiilor regimurilor valutare realizate de Fondul Monetar Internațional 14
1.3. Factori decisivi în alegerea regimului cursului de schimb 18
CAPITOLUL 2. TEORII PRIVIND ALEGEREA REGIMULUI DE CURS DE SCHIMB 21
2.1. Teoria zonelor monetare optime 21
2.2. Teoria trinității imposibile 26
2.3. Teoria crizelor valutare 28
CAPITOLUL 3 ANALIZA IMPLICAȚIILOR ALEGERII REGIMULUI CURSULUI DE SCHIMB ASUPRA COMERȚULUI INTERNAȚIONAL 31
3.1. Impactul volatilității cursului de schimb asupra exportului în țările emergente 31
3.2. Impactul volatilității cursului de schimb asupra importului în țările emergente 33
3.3. Consecințe ale alegerii regimului cursului de schimb asupra comerțului internațional 35
CONCLUZII 44
BIBLIOGRAFIE 46

Extras din licență

INTRODUCERE

În prezenta lucrare ne-am propus să analizez care este legătura dintre regimul cursului de schimb și comerțul internațional, cu scopul de a demonstra dacă există o influență a alegerii regimului cursului de schimb asupra volumului comerțului.

Lucrarea este structurată pe trei capitole prin intermediul cărora vom aduce la cunostință evidențele aduse de către economiști din diferite zone ale lumii, fiecare dintre aceștia făcând o analiză empirică a fenomenului în diferite zone geografice și în perioade diferite.

Această lucrare de licență debutează cu un capitol intitulat „Cadrul teoretic privind alegerea regimului cursului de schimb” în care se prezintă treptat cum au evoluat regimurile cursului de schimb în cadrul FMI, care este diferența dintre un regim “de jure” și „de facto”, ulterior urmărind care sunt factorii decisivi în alegerea unui regim al cursului de schimb. Tot în cadrul acestui capitol sunt evidențiate principalele clasificări făcute de către unii din cei mai cunoscuți analiști al acestui fenomen și anume: clasificarea Levy-Yeyati - Sturzenegger (2003,2005), clasificarea Reinhart, Rogoff (2004) și clasificarea Shambaugh (2004).

În partea a doua a lucrării, se urmărește înțelegerea teoriilor din cadrul alegerii cursului de schimb și distingerea ipotezelor aduse de fiecare teorie în parte. După cum poate fi observat, teoria zonelor monetare optime este printre cele mai utilizate teorii, dar nu putem desconsidera nici celelalte teorii, adică teoria trinității imposibile și teoria crizelor valutare. La elaborarea acestor teorii au contribuit mai mulți cercetători, Robert Mundell (1961), McKinnon (1963), Kenen (1969) pentru elaborarea teoriei zonelor valutare optime; Robert Mundell și Marcus Fleming (1960) au elaborat teoria trinității imposibile (trilema Mundell-Fleming); Salant, Henderson (1978), Krugman (1979), Flood, Garber (1984) pentru elaborarea teroriei crizelor valutare. Aceștia sunt doar câțiva cercetători reprezentativi din aceasta zonă de interes, dar pe lângă ei mai exista o varietate de nume ce ar merita menționate, de aceea în lucrarea prezentă sunt incluși mult mai multi cercetători față de cei enumerați aici.

În ultima parte a lucrării am decis să analizez care este influența volatilității cursului de schimb asupra comerțului internațional, inspirandu-mă din cercetarea lui Shambaugh (2004). În primele două părți ale capitolului am analizat influența volatilității cursului de schimb asupra exporturilor și a importurilor, iar în a treia parte am studiat fluctuațiile regimurilor cursului de schimb, volumul exporturilor și volumul importurilor într-o manieră evolutivă pe perioada 2014-2020 și am încadrat geografic acest studiu în zona Europei Centrale și de Sud-Est.

Obiectivele acestei cercetări au fost:

- Cunoașterea opțiunilor de alegere a unui regim al cursului de schimb

- Distingerea factorilor ce determină alegerea unui regim al cursului de schimb

- Întelegerea teoriilor expuse asupra regimurilor cursului de schimb

- Analiza impactului alegerii unui regim al cursului de schimb în cadrul țărilor din Europa Centrala și de Sud-Est

Toate datele folosite în lucrare au fost colectate din articole, rapoarte, sinteze, statistici, cărți, dar și site-uri oficile cum ar fi site-ul Fondului Monetar International sau site-ul Eurostat . Datele utilizate au fost selectate după aprofundarea și întelegerea ideilor care stau la baza alegerii și influențele regimurilor cursului de schimb, cu ajutorul a aproximativ 60 de surse bibliografice, fiecare sursă aducând un plus de cunoaștere.

CAPITOLUL 1 CADRUL TEORETIC PRIVIND ALEGEREA REGIMULUI CURSULUI DE SCHIMB

În prezentul capitol dorim să evidențiem principalele schimbări apărute în alegerea regimurilor cursului de schimb, începând cu acordurile de la Bretton-Woods și urmărind cum s-au modificat în timp ideile din această zonă conceptuală.

În prima parte a acestui capitol analizăm evoluția regimurilor cursului de schimb practicate de către Fondul Monetar Internațional, începând cu anul 1973, adică odată cu colapsul sistemului de la Bretton-Woods. Deși FMI este o instituție apărută în urma încheierii acordului de la Bretton-Woods, ea reușește să își atingă obiectivele și în prezent, precum și alte instituții înființate în același context, cum ar fi Banca Mondială și Acordul General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT).

Vom studia treptat câteva dintre cele mai semnificative clasificații realizate pe tema regimurilor cursului de schimb, adică urmărim să scoatem în evidență punctul de plecare al cunoașterii din prezent asupra motivelor care stau la baza deciziei alegerii unui anumit curs de schimb. După cum se va putea observa ulterior, principalele clasificări au fost realizate de Levy-Yeyati-Sturzenegger (2003, 2005); Reinhart, Rogoff (2004) și de către Shambaugh (2004), fiecare având un mod diferit de abordare, fiecare analizând un eșantion diferit, într-o perioadă diferită și întocmind o clasificare diferită. Tocmai de aceea dacă am suprapune aceste analize nu am putea ajunge la rezultate concludente.

Bibliografie

1. Aizenman, J., Chinn, M. D., Ito, H. (2013). The “Impossible Trinity” Hypothesis in an Era of Global Imbalances: Measurement and Testing. Review of International Economics, 21(3), 447- 458;

2. Asteriou, D., Masatci, K., Pilbeam, K. (2016). Exchange rate volatility and international trade: International evidence from the MINT countries. Economic Modelling, 58(November 2013), 133- 140;

3. Aykens, P. (2005). (Mis)trusting authorities: A social theory of currency crises. Review of International Political Economy, 12(2), 310- 333;

4. Bahmani-Oskooee, M., Iqbal, J., Khan, S. U. (2017). Impact of exchange rate volatility on the commodity trade between Pakistan and the US. Economic Change and Restructuring, 50(2), 161- 187;

5. Beck, H., Prinz, A. (2012). The Trilemma of a monetary union: Another impossible trinity. Intereconomics, 47(1), 39- 43;

6. Bluedorn, J. C., Bowdler, C. (2010). The empirics of international monetary transmission: Identification and the impossible trinity. Journal of Money, Credit and Banking, 42(4), 679- 713;

7. Born, B., Pfeifer, J. (2014). Risk matters: The real effects of volatility shocks: Comment. American Economic Review, 104(12), 4147- 4183;

8. Bosupeng, M. (2015). The Impossible Trinity and Financial Markets - An Examination of Inflation Volatility Spillovers. Journal of CENTRUM Cathedra: The Business and Economics Research Journal, 1(8), 29- 44;

9. Broz, J. L., Frieden, J. A. (2008). The Political Economy of Exchange Rates. The Oxford Handbook of Political Economy;

10. Brun-Aguerre, R., Fuertes, A. M., Greenwood-Nimmo, M. (2017). Heads I win; tails you lose: asymmetry in exchange rate pass-through into import prices. Journal of the Royal Statistical Society. Series A: Statistics in Society, 180(2), 587- 612;

11. Bussière, M., Delle Chiaie, S., Peltonen, T. A. (2014). Exchange rate pass-through in the global economy: The role of emerging market economies. IMF Economic Review, 62(1), 146- 178;

12. Cavallari, L., Corsetti, G. (2000). Shadow rates and multiple equilibria in the theory of currency crises. Journal of International Economics, 51(2), 275- 286;

13. Chiloane, L., Botha, I. (2013). The Relationship Between the Exchange Rate and. 7(July 2014), 299- 314;

14. Chit, M. M., Rizov, M., Willenbockel, D. (2010). Exchange rate volatility and exports: New empirical evidence from the emerging east Asian economies. World Economy, 33(2), 239- 263;

15. Chiu, E. M. P., Willett, T. D. (2020). Capital Controls and Currency Crises Revisited: A Political Economy Analysis. Emerging Markets Finance and Trade, 56(12), 2908- 2928;

16. Cushman, D. O., De Vita, G. (2017). Exchange rate regimes and FDI in developing countries: A propensity score matching approach. Journal of International Money and Finance, 77, 143- 163;

17. Daniel, B. C. (2001). A fiscal theory of currency crises. International Economic Review, 42(4), 969- 988;

18. Darrat, A. F., Elkhal, K., Hakim, S. R. (2000). On the Integration of Emerging Stock Markets in the Middle East. On the Integration of Emerging Stock Markets in the Middle East, 25(2), 119- 129;

19. De Grauwe, P., Verfaille, G. (1988). Exchange Rate Variability, Misalignment, and the European Monetary System. Misalignment of Exchange Rates: Effects on Trade and Industry, 77- 100;

20. de Jong, E. (1991). Optimal Economic Policy under Various Exchange Rate Regimes;

...