Criză Economică

Introducere

În prezent crizele economice sunt poate unul din cele mai dezbătute subiecte, în special datorită efectelor ultimei crize ce s-a propagat la nivel mondial în perioada 2008-2010.

Activitatea economică se caracterizează prin ciclicitate, perioadele de declin fiind o componentă normală a unui ciclu economic. Crizele nu sunt un fenomen nou, însă în ultimii 100 de ani, datorită accelerării ritmului de dezvoltare economică şi a progreselor enorme înregistrate în domeniul tehnologiilor şi al comunicaţiilor, frecvenţa de apariţie a unor astfel de fenomene a sporit.

Efectele au fost neplăcute, dar două crize rămân în istorie datorită dimensiunii impactului negativ asupra vieţii oamenilor şi a sistemului economic internaţional: Marea Criză din 1929 şi criza imobiliarelor din 2008-2010. Deşi între cele două momente au trecut mai bine de optzeci de ani se pot identifica multiple asemănări privind provenienţă, cauzele şi modul de propagare. Cea mai recentă a căpătat un caracter mult mai puternic deoarece în prezent s-a scurs prea puţin timp de la demararea acesteia şi efectele nu pot fi analizate în totalitate. În plus, datorită modificărilor tehnologice şi inovaţiilor financiare recente, efectele s-au manifestat mult mai puternic şi a fost nevoie de intervenţii majore pentru a le controla.

Lucrarea de fata îşi propune analiza crizelor economice şi a efectelor acestora la nivel macroeconomic.

Pentru atingerea acestui obiectiv, lucrarea a fost structurata în patru părţi.

În primul capitol se prezintă aspecte generale privind funcţionarea sistemului financiar - bancar, elemente ce vor fi utilizate apoi în studiul de caz.

Cel de-al doilea capitol prezintă principalele crize din secolul douăzeci, similitudini, cauze şi efecte ale acestora. Se prezintă, de asemenea modul în care această criză a debutat în românia, influenţă asupra factorilor macroeconomici din perioada analizată.

Ultimul capitol cuprinde o analiză a consecinţelor efectului de contagiune în celelalte ţări din Europa, în particular a impactului asupra Investiţiilor străine directe, precum şi rolul sistemului bancar în propagarea crizei economice.

Ultimul capitol prezintă principalele ameninţări la adresa stabilităţii economice româneşti din perioada crizei precum şi soluţii de gestionare a efectelor şi măsuri de prevenire a producerii efectelor negative pe viitor.

CAPITOLUL 1

Piaţa de capital – consideraţii generale

1.1 Piaţa creditelor. Conceptul de credit şi piaţa creditelor

Apariţia şi extinderea pieţei capitalului sunt determinate de creşterea operaţiunilor de atragere, de primire a banilor, de emitere a hârtiilor de valoare şi de tranzacţiile cu ele. În sens larg, piaţa capitalului cuprinde operaţiunile de atragere a unor fonduri băneşti şi plasarea lor pe termen mijlociu şi lung prin intermediul băncilor, precum şi cele de emisiune, plasare şi negociere a hârtiilor de valoare prin intermediul bursei de valori. În sens restrâns, piaţa capitalului cuprinde numai operaţiunile la bursa ce privesc valorile mobiliare.

Termenul de credit, abordat semantic, are numeroase sensuri economice, fiind utilizat deopotrivă în activitatea comercială, bancară, în contabilitate, cât şi în relaţiile cotidiene, nu numai economice, dintre oameni. Desigur, cea mai largă utilizare a creditului aparţine însă domeniului financiar-bancar şi comercial În esenţă, creditul reprezintă schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare. Deci, este o relaţie bănească ce apare în legătură cu acordarea împrumuturilor unor persoane juridice sau fizice, care urmează a se rambursa ulterior, la scadenţă.

Creditul are o serie de elemente constitutive, cum sunt:

v un raport prin care o persoană pune la dispoziţia alteia un bun material evaluat într-o suma de bani ori o sumă de bani. Deci, creditul presupune un schimb în timp, adică exista o separare printr-un interval de timp a momentului cedării unui bun, de cel al restituirii acestuia sau a unui echivalent;

v pentru că operaţiunea respectivă să reprezinte un credit, trebuie ca într-unul din momentele sale să intervină banii;

v valoarea bunurilor sau suma de bani se rambursează creditorului de către debitor la o dată numită scadenţă;