Echilibrul Financiar al Intreprinderii pe Exemplul SC Crimat SRL Botoșani

Domeniu: Finanțe

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 87 în total

Cuvinte : 27953

Mărime: 332.61KB (arhivat)

Publicat de: Olimpian Drăghici

Puncte necesare: 14

Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. univ. dr. Mihaela Diaconu

Universitatea „Petre Andrei din Iasi”, Facultatea de Economie Specializarea Finanţe-Bănci

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

Cap.1 APRECIEREA STĂRII DE ECHILIBRU ŞI DEZECHILIBRU FINANCIAR 5
1.1. Aprecierea stǎrii de echilibru financiar 5
1.1.1.Aprecierea stǎrii de echilibru financiar prin metoda staticǎ şi metoda dinamicǎ 7
1.1.2. Modalitǎţi de realizare a echilibrului financiar 14
1.2 Aprecierea stǎrii de dezechilibru financiar 16
1.2.1. Dezechilibru financiar determinat de diminuarea semnificativǎ a fondului de rulment 16
1.2.2. Dezechilibru financiar determinat de creşterea în exces a necesarului de fond de rulment 18
1.2.3. Metode de restabilire a echilibrului financiar 19
Cap. 2 INDICATORII ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII 22
2.1 Modalităţi de apreciere a echilibrului financiar 22
2.2. Fondul de rulment 23
2.2.1.Conţinut şi mod de calcul 23
2.2.2. Indicatori ai fondului de rulment 27
2.2.3. Interpretarea fondului de rulment şi indicatorilor aferenţi 28
2.2.4. Factorii de influenţǎ ai fondului de rulment 30
2.2.5. Efectele modificǎrii factorilor de influenţǎ asupra fondului de rulment 31
2.2.6. Nivelul optim al fondului de rulment 31
2.3. Necesarul de fond de rulment 33
2.3.1.Conţinut şi mod de calcul 33
2.3.2. Indicatori ai nevoii de fond de rulment 35
2.3.3. Interpretarea necesarului de fond de rulment 36
2.3.4. Factorii de influenţǎ ai necesarului de fond de rulment 37
2.3.5. Efectele modificǎrii factorilor de influenţǎ asupra nevoii de fond de rulment 38
2.3.6. Nivelul optim al fondului de rulment 39
2.4. Trezoreria netǎ 39
2.4.1.Conţinut şi mod de calcul 39
2.4.2. Trezoreria şi funcţiile sale 41
2.4.3. Obiectivele trezoreriei 41
2.4.4. Interpretarea trezoreriei 42
2.4.5. Factorii de influenţǎ ai trezoreriei 43
2.4.6 Efectele modificǎrii factorilor de influenţǎ asupra trezoreriei 43
2.4.7. Nivelul optim al trezoreriei 44
Cap. 3 ECHILIBRUL FINANCIAR FUNCŢIONAL ŞI PATRIMONIAL AL ÎNTREPRINDERII 45
3.1. Echilibrul financiar patrimonial al întreprinderii 45
3.1.1. Echilibrul financiar patrimonial pe baza ratelor de structurǎ 48
3.1.2. Echilibrul financiar patrimonial pe baza ratelor de finanţare 49
3.1.3. Corelaţia dintre fondul de rulment patrimonial, necesarul de fond de rulment şi trezoreria netǎ 50
3.2. Echilibrul financiar funcţional 52
3.2.1. Echilibrul financiar funcţional pe baza tabloului de finanţare 53
3.2.2. Corelaţia dintre fondul de rulment net global, nevoia de fond de rulment şi trezoreria netǎ 57
Cap. 4 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR AL FIRMEI SC CRIMAT SRL BOTOŞANI 61
4.1. Scurtǎ prezentare a societǎţii 61
4.2. Analiza indicatorilor de echilibru financiar 66
4.2.1. Analiza fondului de rulment 66
4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment 71
4.2.3. Analiza trezoreriei 75
4.3. Analiza echilibului financiar al firmei SC CRIMAT SRL Botoşani pe baza ratelor de structurǎ şi de finanţare 78
4.3.1. Analiza ratelor de structurǎ 78
4.3.2. Analiza ratelor de finanţare 80
4.4.Analiza echilibrului financiar al firmei SC CRIMAT SRL Botoşani pe baza tabloului de finanţare 81
CONCLUZII 85
BIBLIOGRAFIE 89

Extras din licență

CAPITOLUL 1

APRECIEREA STĂRII DE ECHILIBRU ŞI DEZECHILIBRU FINANCIAR

1.1. APRECIEREA STĂRII DE ECHILIBRU FINANCIAR

Într-o manierǎ generalǎ, echilibrul evocǎ ideea de armonie între diferitele elemente ale unui sistem, ceea ce în domeniul financiar se traduce prin armonizarea resurselor cu nevoile. La nivelul fiecǎrui agent economic existǎ un echilibru financiar propriu, ca parte componentǎ a echilibrului financiar general. El se sprijinǎ pe relaţii economice specifice economiei de piaţǎ care prin forme, metode şi tehnici specifice participǎ la formarea şi repartizarea fondurilor bǎneşti la nivel microeconomic, în scopul realizǎrii proceselor de aprovizionare, producţie şi desfacere.

Echilibrul financiar al întreprinderii este reprezentat de egalitatea ce trebuie sǎ existe între resurse (R) şi necesarul de resurse (N), respectiv între venituri şi cheltuieli. Acţionând pentru realizarea propriului echilibru, întreprinderile contribuie la realizarea şi consolidarea echilibrului financiar la nivel macroeconomic.

Aprecierea echilibrului financiar al întreprinderii constuie obiectivul oricǎrei analize financiare, indiferent de categoria utilizatorilor cǎrora le este destinatǎ. Estimarea echilibrului financiar la nivelul întreprinderii este dependentǎ de obiectivele persoanelor care comandǎ sau studiazǎ astfel de analize:

1) din punct de vedere al intereselor acţionarului, se apreciazǎ cǎ echilibrul financiar este respectat dacǎ rentabilitatea pe care i-o oferǎ un astfel de plasament compenseazǎ riscul la care se expune. Riscul in cauzǎ depinde de factorii economici care determinǎ rentabilitatea activelor şi de politica de îndatorare practicatǎ de cǎtre întreprindere. Aceastǎ reprezentare a echilibrului financiar este legatǎ direct de obiectivul acţionarilor care constǎ în maximizarea valorii întreprinderii.

Pentru acţionari, simptomele dezechilibrului apar atunci când nu obţin rentabilitatea fondurilor proprii pe care ei o cer, ţinând cont de riscul economic, riscul financiar şi riscul de faliment la care se expun. Exprimarea acestor simptome este dependentǎ de situaţia întreprinderii, şi anume:

- dacǎ firma este cotatǎ la bursǎ, scǎderea cursului acţiunilor sale este un indicator incontestabil şi obiectiv al deteriorǎrii sǎnǎtǎţii financiare a acesteia şi al unui dezechilibru financiar (analiza trebuie continuatǎ cu studiul evoluţiei pieţei financiare în ansamblu pentru a distinge evoluţia factorilor specifici întreprinderii de cei ai mediului economic în care aceasta funcţioneazǎ);

- dacǎ firma nu este cotatǎ la bursǎ, cursul acţiunilor nu mai funcţioneazǎ ca un indicator. Simptomele dezechilibrului financiar pe termen scurt sunt mai dificil de realizat şi impun recurgerea la alţi indicatori.

2) din punct de vedere al intereselor managerilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legatǎ ca şi la alţi acţionari, de obiectivul maximizǎrii valorii întrepriderii la care se adaugǎ criterii de flexibilitate financiarǎ, de creştere economicǎ, de autonomie financiarǎ şi de putere.

În aceste condiţii, cauzele dezechilibrului financiar pot consta fie, în lipsǎ de flexibilitate financiarǎ, fie în dorinţa de control sau de apǎrare a autonomiei financiare ori de maximizare a ratei de creştere economicǎ. Astfel, pe termen scurt, apare problema dacǎ menţinerea autonomiei financiare şi a controlului sau obţinerea unei creanţe maxime sunt compatibile cu atingerea unui nivel satisfǎcǎtor al rentabilitǎţii.

Posibilitatea de informare ale acestei categorii sunt mai bune atât in ceea ce priveşte cantitatea, cât si calitatea informaţiei. Pe aceastǎ bazǎ managerii pot sǎ sesizeze simptomele dezechilibrelor, dar şi sǎ identifice originea, cauzele şi factorii de influenţǎ.

3) din punct de vedere al intereselor creditorilor firmei, aprecierea echilibrului financiar este legatǎ de obiectivul acestora de a obţine rambursarea creanţelor lor şi de a primi remuneraţia convenitǎ anterior. Simptomele dezechilibrului financiar sunt exprimate prin situaţia firmei, prin prisma riscului de faliment, având ca punct culminant încetarea plǎţilor.

O creştere a riscului de faliment determinǎ creditorii fie sǎ cearǎ rate mai ridicate ale dobânzii, fie sǎ reconsidere creditul acordat. Apariţia unei asemenea situaţii în viaţa financiarǎ a întreprinderii reprezintǎ un semnal incontestabil al apariţiei dezechilibrelor financiare. Pentru creditori este mai uşor şi mai puţin costisitor sǎ se bazeze pe o analizǎ a patrimoniului întreprinderii debitoare şi pe constituirea de garanţii.