Finanțe Publice

În practică, prin noţiunea de buget se înţelege acel document în care este prezentată previziunea pe o anumită perioadă de timp (an, semestru, trimestru, lună) atât a veniturilor cât şi a cheltuielilor unei ţări, a unei unităţi administrativ – teritoriale (comună, oraş, judeţ), a unui agent economic (regie autonomă, societate comercială) sau a unei familii.

Aşadar, prin buget sunt proiectate veniturile şi cheltuielile pentru o anumită perioadă şi entitate prestabilită, acesta întocmindu-se într-o etapă premergătoare acestei perioade, având rolul şi de a pregăti un anume comportament viitor pentru obţinerea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor.

Prin Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice s-au stabilit normele privind formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul veniturilor financiare ale statului, ale unităţilor teritoriale şi ale instituţiilor publice. Astfel, resursele financiare publice şi cheltuielile se constituie şi se gestionează printr-un sistem unitar de bugete care este format din:

- Bugetul de stat

- Bugetul asigurărilor sociale de stat

- Bugetele locale

- Bugetul fondurilor speciale

- Bugetul trezoreriei statului

- Bugetul instituţiilor publice autonome

1.1 Evoluţia finanţelor publice locale în timp şi spaţiu

Finanţele publice locale, parte integrantă din finanţele publice, au fost mult timp aşezate pe plan secund. Relativ recent li s-a recunoscut rolul pe care îl joacă în cadrul finanţelor publice şi influenţa pe care o exercită asupra economiei naţionale. Astfel, finanţele publice au luat, în zilele noastre, o mare amploare şi acest lucru se datorează iniţiativelor, din ce în ce mai largi, ale colectivităţilor locale.

Structurarea finanţelor publice pe două sau mai multe niveluri a fost influenţată de doi factori importanţi şi anume:

- Istoria politică, care se referă la eforturile depuse de-a lungul timpului pentru formarea naţiunilor;

- Motivaţiile economice, care stabilesc care din funcţiile finanţelor publice sunt îndeplinite la nivelul mai centralizat şi care sunt descentralizate;

Privind dintr-o perspectivă economică, creşterea rolului şi importanţei finanţelor locale se explică prin influenţele economice pozitive asupra economiei locale şi implicit asupra economiei naţionale, în general, datorată acestei „descentralizări” a finanţelor publice.

În lume, această descentralizare se realizează pe niveluri diferite, de la stat la stat. Astfel, în SUA sistemul finanţelor publice este format din finanţele celor 50 de guverne ale ţărilor componente, ale districtului Columbia şi a circa 80.000 de administraţii locale. În Germania, Australia şi Canada sistemul este organizat pe trei niveluri în timp ce Olanda, Franţa şi Marea Britanie operează pe două niveluri: central şi local .

În România, până în al doilea deceniu al sec. al XX-lea nu a existat nicio publicaţie referitoare la finanţele locale. Începând cu acest moment, au început să fie editate sumele bugetelor pe comune şi judeţe. În anul 1923, a fost reeditată legea din 1903 privind maximul taxelor şi contribuţiilor comunale şi odată cu aceasta s-au instituit 49 de tipuri de taxe şi impozite. Prin legea din 14 aprilie 1933 se pun bazele primei organizări unitare a finanţelor locale, stabilind sarcinile obligatorii şi facultative ale unităţilor administrative precum şi veniturile corespunzătoare pentru executarea lor (venituri ordinare, extraordinare şi venituri cu destinaţie specială).

Finanţele publice ajung la un nivel realmente funcţional abia în 1938 prin legea din 14 august. Acest cadru funcţional era bazat pe un sistem mixt de obţinere a veniturilor bugetelor locale care consta în transferuri de la stat, precum şi în impozite şi taxe locale, în acest sens fiind prevăzute 19 taxe şi impozite locale care erau modificate periodic.

În cazul unor insuficienţe ale veniturilor, administraţiile locale puteau contracta credite interne şi, în cazuri mai rare, credite externe.

După 1989, autonomia locală s-a consolidat şi a luat amploare prin adoptarea următoarelor legi:

- Legea administraţiei publice locale, Legea nr. 68/1991

- Legea finanţelor publice locale, Legea nr. 189/1998

- Legea finanţelor publice, Legea nr. 72/1996

Potrivit legislaţiei actuale, conducerea locală este asigurată de un organ legislativ (Consiliu) şi un organ executiv (primarul şi preşedintele Consiliului Judeşean).

În ceea ce priveşte finanţele publice locale, autorităţilor administrative publice locale le revin o serie de competenţe şi obligaţii:

1. elaborarea, aprobarea şi execuţia bugetelor locale;

2. stabilirea şi încasarea impozitelor şi taxelor locale în condiţiile legii;

3. stabilirea şi urmărirea cheltuielilor publice;

4. gestionarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a colectivităţilor locale;

5. controlul financiar de gestiune asupra patrimoniului local.