Finanțele Publice

Licență
9/10 (1 vot)
Domeniu: Finanțe
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 121 în total
Cuvinte : 52627
Mărime: 377.85KB (arhivat)
Cost: 13 puncte

Extras din document

Finanţele publice au apărut pe o anumită treaptă de dezvoltare a societăţii, fiind strâns legate de istoria statului şi dreptului. De-a lungul etapelor parcurse de istoria societăţii omeneşti, finanţele s-au concretizat sub forma relaţiilor sociale, de natură economică, utilizând banii şi formele valorice în procesul repartiţiei produsului social. Ele contribuie la îndeplinirea funcţiilor interne şi externe ale statului.

Finanţele publice reprezintă o parte a studiului economiei. Se învecinează cu domeniul statului şi ştiinţele politice şi se ocupă cu o parte din problemele şi tehnicile folosite în domeniul finanţelor private, dar în esenţă sunt parte a domeniului economiei. De aceea, înţelegerea esenţei finanţelor publice depinde de înţelegerea economiei în general.

În “Avuţia Naţiunilor” (1776), care este considerată a fi prima carte care a abordat economia ca o ştiinţă de sine stătătoare, Adam Smith scria: “Economia politică, privită ca o ramură de cunoştinţe ale omului de stat sau a legiuitorului îşi propune două scopuri distincte: în primul rând de a procura populaţiei un venit sau o subzistenţă abundentă, sau mai bine zis, de a o face capabilă să-şi procure acest venit sau această subzistenţă abundentă; şi în al doilea rând de a procura statului sau colectivităţii un venit suficient pentru serviciile publice.”

În concepţia modernă, intervenţionistă, autoritatea publică are drept sarcini: să influenţeze procesele economice, să corecteze evoluţia ciclică, să prevină crizele economice, să limiteze efectele negative ale crizelor, să acorde subvenţii, alte facilităţi întreprinderilor private. În acelaşi timp este necesară studierea mijloacelor de intervenţie a statului în economie cu ajutorul veniturilor şi al cheltuielilor.

În definiţiile moderne se consideră că economia se ocupă de studiul alocării resurselor rare. Resursele productive sunt finite. Teoria economică permite înţelegerea unei mai bune alocări a resurselor. De aceea, folosind analiza economică, vorbim întotdeauna de alternative sau opţiuni. Obiectul analizei poate fi întreaga economie, poate fi statul sau doar familia. Abordarea analizei economice este însă întotdeauna aceeaşi. Pentru a determina desfăşurarea în timp a unei acţiuni trebuie, în măsura în care acest lucru este posibil, să măsurăm şi să comparăm costurile şi beneficiile în cazul unei alte utilizări a resurselor.

Relaţiile financiare presupun acel transfer de valoare exprimat în formă bănească ca fluxuri financiare de la persoanele fizice şi juridice către stat şi, pe de altă parte, ca fluxuri financiare de la stat, către beneficiari, persoane fizice şi juridice.

Astfel, economia este mai mult decât un studiu de eficienţă. In aceeaşi măsură este şi un studiu despre imparţialitate şi obiectivitate. Cine se bucură de serviciile produse? Răspunsul superficial ar fi: cei care au bani pentru a le plăti. Dar ce determină distribuirea diferită a veniturilor oamenilor? Mai mult, există o distribuţie optimă a veniturilor?

Dacă economia reprezintă studiul eficienţei şi echităţii alocării resurselor, atunci ce reprezintă finanţele publice? Finanţele publice reprezintă studiul activităţilor financiare ale statului şi autorităţilor publice. Ele descriu şi analizează cheltuielile statului şi tehnicile folosite de acesta pentru a finanţa aceste cheltuieli. Analiza finanţelor publice ne ajută să înţelegem de ce anumite servicii sunt asigurate de sectorul public şi de ce statele se bazează pe anumite tipuri de impozite şi taxe. De exemplu, de ce apărarea naţională este asigurată de sectorul public, iar producerea de bunuri este apanajul sectorului privat. {i de ce statele se bazează pe mai multe tipuri de taxe şi nu pe un singur fel de taxă prin intermediul căreia să-şi asigure resursele necesare sectorului public?

În finanţele publice interesul se centrează asupra studierii instituţiilor şi proceselor de luare a deciziilor. De exemplu, ce efecte vor avea tehnicile bugetare asupra paletei actuale de bunuri şi servicii publice? În sectorul public, luarea deciziilor se face prin vot. Totuşi, poate reflecta, sistemul votării, preferinţele reale ale unui grup de cetăţeni? Mai mult, care sunt implicaţiile legate de eficienţa şi echitatea diferitelor reguli de votare? Există vreo diferenţă între deciziile luate pe baza majorităţii şi deciziile luate pe baza consensului unanim?

În lucrarea sa “Finanţe publice”, A.C. Pigou afirma: “În orice societate dezvoltată există o formă de organizare administrativă care îi reprezintă sau nu pe membrii colectivităţii sociale, dar sigur are autoritatea de a-i constrânge individual.”

Această afirmaţie este importantă deoarece identifică natura coercitivă a statului. Statul forţează cetăţenii să facă lucruri pe care probabil altfel nu le-ar face. De asemenea, la fel de important este că nu există nici o garanţie că statul acţionează în interesul cetăţenilor.

Însă se pune întrebarea: chiar avem nevoie de un sector public? putem merge mai departe şi fără existenţa acestuia? Unii cred că activitatea sectorului public este dăunătoare, alţii cred într-un sector public suficient de dezvoltat astfel încât să satisfacă aproape toate nevoile. Ambele opinii sunt însă extremiste.

Conceptul modern al nevoii de un sector public a pornit în principal de la ideea eşecului pieţei. Nu ar fi nevoie de un sector public dacă toate problemele economice ar putea fi rezolvate prin tranzacţiile de pe piaţă sau de către sectorul privat. Astfel, când piaţa suferă un eşec se justifică intervenţia guvernului, aplicarea politicii sale ducând la îmbunătăţiri.

Eşecul pieţei se manifestă în trei direcţii principale:

-eşecul pieţei în furnizarea bunurilor şi serviciilor dorite de societate;

-eşecul pieţei în repartizarea veniturilor;

-eşecul pieţei în atingerea echilibrului pieţei ocupării forţei de muncă.

Eşecul pieţei în furnizarea bunurilor şi serviciilor dorite de societate

Activitatea din sectorul privat este bazată pe liberul schimb. Preferinţa populaţiei pentru un anumit bun sau serviciu este exprimată prin cererea pentru acel bun sau serviciu. Cantitatea de bunuri şi servicii produse depinde de costurile implicate. Schimburile se realizează prin intermediul pieţei.

Schimbul liber se poate realiza în mai multe feluri pe piaţă. Când există un singur vânzător al unui produs starea pieţei se numeşte monopol. Monopolul necontrolat va conduce la o alocare ineficientă a resurselor; aceasta nu înseamnă că se folosesc mai multe resurse decât este necesar pentru producerea bunurilor sau serviciilor respective, ci, deoarece monopolul are control asupra întregii pieţe, acesta nu va furniza cantitatea de bunuri pe care aceştia o doresc la un preţ care să reflecte în mod real valoarea resurselor folosite pentru furnizarea bunurilor respective. Este deci justificat ca statul să intervină în cazul unor firme care manifestă tendinţe de monopolizare a pieţei.

Preview document

Finanțele Publice - Pagina 1
Finanțele Publice - Pagina 2
Finanțele Publice - Pagina 3
Finanțele Publice - Pagina 4
Finanțele Publice - Pagina 5
Finanțele Publice - Pagina 6
Finanțele Publice - Pagina 7
Finanțele Publice - Pagina 8
Finanțele Publice - Pagina 9
Finanțele Publice - Pagina 10
Finanțele Publice - Pagina 11
Finanțele Publice - Pagina 12
Finanțele Publice - Pagina 13
Finanțele Publice - Pagina 14
Finanțele Publice - Pagina 15
Finanțele Publice - Pagina 16
Finanțele Publice - Pagina 17
Finanțele Publice - Pagina 18
Finanțele Publice - Pagina 19
Finanțele Publice - Pagina 20
Finanțele Publice - Pagina 21
Finanțele Publice - Pagina 22
Finanțele Publice - Pagina 23
Finanțele Publice - Pagina 24
Finanțele Publice - Pagina 25
Finanțele Publice - Pagina 26
Finanțele Publice - Pagina 27
Finanțele Publice - Pagina 28
Finanțele Publice - Pagina 29
Finanțele Publice - Pagina 30
Finanțele Publice - Pagina 31
Finanțele Publice - Pagina 32
Finanțele Publice - Pagina 33
Finanțele Publice - Pagina 34
Finanțele Publice - Pagina 35
Finanțele Publice - Pagina 36
Finanțele Publice - Pagina 37
Finanțele Publice - Pagina 38
Finanțele Publice - Pagina 39
Finanțele Publice - Pagina 40
Finanțele Publice - Pagina 41
Finanțele Publice - Pagina 42
Finanțele Publice - Pagina 43
Finanțele Publice - Pagina 44
Finanțele Publice - Pagina 45
Finanțele Publice - Pagina 46
Finanțele Publice - Pagina 47
Finanțele Publice - Pagina 48
Finanțele Publice - Pagina 49
Finanțele Publice - Pagina 50
Finanțele Publice - Pagina 51
Finanțele Publice - Pagina 52
Finanțele Publice - Pagina 53
Finanțele Publice - Pagina 54
Finanțele Publice - Pagina 55
Finanțele Publice - Pagina 56
Finanțele Publice - Pagina 57
Finanțele Publice - Pagina 58
Finanțele Publice - Pagina 59
Finanțele Publice - Pagina 60
Finanțele Publice - Pagina 61
Finanțele Publice - Pagina 62
Finanțele Publice - Pagina 63
Finanțele Publice - Pagina 64
Finanțele Publice - Pagina 65
Finanțele Publice - Pagina 66
Finanțele Publice - Pagina 67
Finanțele Publice - Pagina 68
Finanțele Publice - Pagina 69
Finanțele Publice - Pagina 70
Finanțele Publice - Pagina 71
Finanțele Publice - Pagina 72
Finanțele Publice - Pagina 73
Finanțele Publice - Pagina 74
Finanțele Publice - Pagina 75
Finanțele Publice - Pagina 76
Finanțele Publice - Pagina 77
Finanțele Publice - Pagina 78
Finanțele Publice - Pagina 79
Finanțele Publice - Pagina 80
Finanțele Publice - Pagina 81
Finanțele Publice - Pagina 82
Finanțele Publice - Pagina 83
Finanțele Publice - Pagina 84
Finanțele Publice - Pagina 85
Finanțele Publice - Pagina 86
Finanțele Publice - Pagina 87
Finanțele Publice - Pagina 88
Finanțele Publice - Pagina 89
Finanțele Publice - Pagina 90
Finanțele Publice - Pagina 91
Finanțele Publice - Pagina 92
Finanțele Publice - Pagina 93
Finanțele Publice - Pagina 94
Finanțele Publice - Pagina 95
Finanțele Publice - Pagina 96
Finanțele Publice - Pagina 97
Finanțele Publice - Pagina 98
Finanțele Publice - Pagina 99
Finanțele Publice - Pagina 100
Finanțele Publice - Pagina 101
Finanțele Publice - Pagina 102
Finanțele Publice - Pagina 103
Finanțele Publice - Pagina 104
Finanțele Publice - Pagina 105
Finanțele Publice - Pagina 106
Finanțele Publice - Pagina 107
Finanțele Publice - Pagina 108
Finanțele Publice - Pagina 109
Finanțele Publice - Pagina 110
Finanțele Publice - Pagina 111
Finanțele Publice - Pagina 112
Finanțele Publice - Pagina 113
Finanțele Publice - Pagina 114
Finanțele Publice - Pagina 115
Finanțele Publice - Pagina 116
Finanțele Publice - Pagina 117
Finanțele Publice - Pagina 118
Finanțele Publice - Pagina 119
Finanțele Publice - Pagina 120
Finanțele Publice - Pagina 121

Conținut arhivă zip

  • Finantele Publice.doc

Alții au mai descărcat și

Controlul Financiar

INTRODUCERE Viata economico - sociala, în desfasurarea ei complexa de-a lungul timpului, a scos în relief, imposibilitatea individului de a atinge...

Sistemul de taxe și impozite locale din România și rolul său

CAPITOLUL 1 ROLUL IMPOZITELOR ȘI TAXELOR LOCALE ÎN ECONOMIILE CONTEMPORANE 1.1 Conţinutul economic şi particularităţile impozitelor şi taxelor...

Finanțarea și evidența cheltuielilor la o instituție publică

1.1.Autonomie şi funcţionalitate la unităţile administrativ – teritoriale Finanţele publice sunt procesele şi relaţiile economice la care...

Controlul financiar de stat și combaterea evaziunii fiscale

Introducere Societatea contemporană se confruntă cu o serie de probleme de natură economică şi financiară, care mai de care mai serioase. Dintre...

Sustenabilitatea gradului de îndatorare publică - aplicație pe cazul României

Nu putem incepe prezentarea sustenabilitatii gradului de indatorare publica fara a defini in prealabil cativa termeni pe care-i vom utiliza in...

Analiza structurii și dinamicii resurselor financiare publice și cheltuielilor publice din bugetul de stat al României

Fiecare tara desfasoara activitate economica potrivit unui mecanism economic. Acesta este reprezentat de un sistem de metode de conducere...

Evoluția datoriei publice și a serviciului datoriei publice în România

1.PREZENTAREA GENERALA A DATORIEI PUBLICE SI A SERVICIULUI DATORIEI PUBLICE Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne...

Finanțe Publice

Prefata Lucrarea FINANTE PUBLICE a fost conceputa ca un îndrumar pentru studentii de la învatamântul cu frecventa redusa si la distanta si...

Te-ar putea interesa și

Mutații în Dinamica și Structura Cheltuielilor Publice

Capitolul 1 Structura cheltuielilor publice şi indicatori specifici analizei cheltuielilor publice 1.1 Conţinutul economic al cheltuielilor...

Fiscalitatea și Comportamentul Contribuabilului

Cap.1 Elemente de teorie fiscală 1.1 Definirea taxelor şi impozitelor Apariţia şi evoluţia impozitelor poate fi caracterizată ca un proces...

Cheltuielile Publice cu Sănătatea

INTRODUCERE Materialul de faţă analizează serviciile de sănătate din România, subliniind semnificaţia pe care calitatea, echitatea şi...

Trezoreria Finanțelor Publice

Finantele publice sunt reprezentate în România printr-un sistem complex de relatii economice prin care se asigura formarea si reparizarea...

Descentralizarea și Autonomia Finanțelor Publice Locale

CAPITOLUL I FINANTELE PUBLICE LOCALE-IN CONTEXTUL PROCESULUI DESCENTRALIZARII FINANCIARE 1.Conceptul finantelor publice locale pe plan...

Locul și Rolul Impozitelor pe Avere în Sistemele Moderne de Impozite

CAPITOLUL 1. LOCUL IMPOZITELOR PE AVERE ÎN SISTEMUL DE IMPOZITE ACTUAL Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece...

Studiu Privind Veniturile și Cheltuielile Publice ale României

Structura bugetelor publice Bugetele publice se compun din două părţi: partea de venituri şi partea de cheltuieli. Evidenţierea distinctă a...

Sursele de finanțare a bugetului de stat

1.INTRODUCERE Bugetul de stat constituie principala componentă a sistemului bugetar. În economia modernă, bugetul de stat nu mai constituie un...

Ai nevoie de altceva?