Veniturile bugetului local - așezare și administrare pe exemplul Comunei Miroslava

Capitolul I

BUGETELE LOCALE ŞI ROLUL LOR ÎN REALIZAREA AUTONOMIEI LOCALE

1.1. Bugetele locale. Conţinut economic, funcţii şi rol

Finanţele publice exprimă relaţii economice sub formă bănească, care apar în procesul repartiţiei produsului intern brut, în special a venitului naţional, cu prilejul constituirii şi repartizării de fonduri centralizate şi necentralizate în scopul satisfacerii unor nevoi generale ori a colectivităţilor publice.

Finanţele publice locale reprezintă o parte componentă a finanţelor publice alături de finanţele publice ale administraţiei centrale de stat. Statul îşi îndeplineşte funcţiile sale atât prin organe centrale, cât şi prin organe locale. Autonomia financiară locală constituie o garanţie a unei autonomii locale reale. Astfel, finanţele publice locale pot fi definite ca „un sistem de relaţii economice prin care se mobilizează şi se utilizează resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale pentru satisfacerea unor cerinţe colective reprezentate de învăţământ, cultură, asistenţă socială, servicii publice, dezvoltare”

De asemenea, „finanţele publice locale reflectă raporturile economice prin care se constituie şi utilizează resurse băneşti la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, fără o contraprestaţie directă şi imediată în vederea satisfacerii unor cerinţe social-culturale, economice şi a furnizării unor servicii publice de către instituţiile autorităţilor administraţiei publice locale”

Finanţele publice locale mijlocesc procesele de formare, repartizare şi utilizare a fondurilor băneşti la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.

Nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a acestor nevoi sunt reflectate în bugetul general consolidat Legea privind finanţele publice precizează că gestionarea resurselor financiare publice se realizează printr-un sistem unitar de bugete care cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice; bugetul fondurilor externe nerambursabile, bugetele locale.

Acest sistem unitar şi corelat de fonduri formează bugetul general consolidat rezultat prin eliminarea transferurilor dintre bugete şi prin care se dimensionează şi se compară, la nivelul unui an, veniturile şi cheltuielile statului şi ale celorlalte instituţii publice. Bugetul general consolidat reflectă, aşadar, „fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii în conformitate cu nevoia socială şi cu obiectivele de politică financiară specifice anului la care se referă”

Importanţa majoră a bugetului în cadrul sistemului finanţelor, şi pe un plan mai larg, în acela al relaţiilor economice şi sociale rezultă din faptul că :

-bugetul participă în mod direct la îndeplinirea funcţiilor şi sarcinilor statului;

-bugetul asigură autonomia reală a colectivităţilor locale constituite în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale;

-bugetul garantează realizarea efectivă a protecţiei sociale a unor unor categorii importante;

-bugetul are un însemnat rol stabilizator al economiei naţionale.

Bugetele locale reprezintă partea principală a finanţelor publice locale care reflectă raporturile economice de mobilizare a unor resurse financiare necesare realizării acţiunilor social culturale, economice şi de altă natură din competenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

Bugetul local, poate fi abordat ca şi conţinut din mai multe puncte de vedere :

- Bugetul local – ca document – program

- Bugetul local - ca lege

- Bugetul local - ca sistem de fluxuri financiare

- Bugetul local – ca instrument al politicii Consiliului Local în domeniul fiscalităţii

Bugetul local – ca document - program este documentul prin care se prevăd anual resursele financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale şi cheltuielile publice locale.

Bugetul local ca lege este actul juridic prin care se prevăd şi se aprobă veniturile şi cheltuielile unităţilor administrativ-teritoriale şi a instituţiilor publice subordonate acestora.

Ca sistem de fluxuri financiare, bugetul local exprimă ansamblul fluxurilor financiare de formare a veniturilor publice locale şi de repartizare a acestora pe destinaţii şi ordonatori de credite în conformitate cu obiectivele de dezvoltare economico-socială ale comunităţii locale şi ale politicii financiare.

Privit ca un instrument al politicii Consiliului Local în domeniul fiscalităţii, prin bugetul local se stabileşte volumul resurselor financiare ale unităţilor administrativ-teritoriale, în funcţie de cuantumul cheltuielilor publice locale şi cadrul legal de aşezare a impozitelor şi taxelor locale.

Bugetul local îşi îndeplineşte misiunea sa socială prin funcţiile pe care le exercită :

- funcţia de previziune;

- funcţia de repartiţie;

- funcţia de control.

Atât funcţia de repartiţie cât şi funcţia de control sunt şi funcţii ale finanţelor publice – potrivit concepţiei majorităţii specialiştilor în domeniu

Funcţia de previziune (previzională) a bugetului cunoaşte două componente:

- previzionarea (evaluarea) veniturilor;

- previzionarea (evaluarea) cheltuielilor.

Atât evaluarea veniturilor cât şi evaluarea cheltuielilor are la bază metode prin care se stabileşte volumul şi dimensiunea acestora, grupate în două categorii: metode clasice şi metode moderne.

La determinarea veniturilor cât şi a cheltuielilor publice locale trebuie să se ţină seama şi de o serie de factori conjuncturali cum sunt:

- sarcinile şi responsabilităţile asumate de consiliile locale;

- stimularea dezvoltării economico – sociale a comunităţii locale;

- programele de investiţii noi şi în derulare ale comunităţii;

- politica de protecţie socială şi asistenţă socială.

Funcţia de previziune a bugetului prezintă o importanţă deosebită întrucât în funcţie de metodele utilizate, şi factorii de influenţă luaţi în considerare se dimensionează veniturile şi cheltuielile publice locale cu rol hotărâtor asupra calităţii şi nivelului serviciilor publice furnizate colectivităţilor locale.