Cuprins
- CUVÂNT ÎNAINTE 4
- 1.INTRODUCERE 2
- 2.METODOLOGIA CERCETĂRILOR 3
- 3.CRONOLOGIA CERCETĂRILOR 4
- 2.1. ASPECTE INTRODUCTIVE CU PRIVIRE LA TURISM 4
- 2.2. JUDEȚUL SATU-MARE ÎN LITERATURA GEOGRAFICĂ ROMÂNEASCĂ 6
- 3.PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI SATU-MARE 8
- 3.1. POZIŢIE GEOGRAFICĂ 8
- 3.2. PREZENTAREA FIZICO-GEOGRAFICĂ 10
- 3.2.1. Alcătuirea geologică 10
- 3.2.2. Relief 10
- 3.2.3. Climă 11
- 3.2.4. Hidrografie 12
- 3.2.5. Vegetația și fauna 12
- 3.2.6. Soluri 13
- 4.MEDIUL SOCIO-ECONOMIC AL JUDEȚULUI SATU-MARE 16
- 4.1. ISTORICUL APARIŢIEI ŞI DEZVOLTĂRII JUDEȚULUI SATU-MARE 16
- 4.2. POPULAŢIA, AŞEZĂRILE UMANE ŞI ACTIVITĂŢILE ECONOMICE DIN JUDEȚUL SATU-MARE 16
- 5.POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI SATU-MARE 26
- 5.1. POTENȚIALUL TURISTIC NATURAL 26
- 5.2. POTENȚIALUL TURISTIC ANTROPIC 27
- 6.ACTIVITĂȚILE TURISTICE DIN JUDEȚUL SATU-MARE 28
- 6.1. OBIECTIVELE TURISTICE DIN JUDEȚUL SATU-MARE 28
- 6.2. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ DIN JUDEȚUL SATU-MARE 51
- 6.3. VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI FORME DE TURISM PRACTICATE ÎN JUDEȚUL SATU-MARE 51
- 6.4. FLUXURI TURISTICE ÎN JUDEȚUL SATU-MARE 55
- 7.VIZIUNI CU PRIVIRE LA TURISM ÎN JUDEȚUL SATU-MARE 59
- 8.STUDIU DE CAZ: DOMENIUL SCHIABIL DE LA LUNA ȘES 64
- CONCLUZII 67
- BIBLIOGRAFIE 68
- ANEXE 70
- LISTA FIGURILOR 74
Extras din licență
CUVÂNT ÎNAINTE
În demersul oricărei analize, se urmărește studiul sistematic al fiecărui element în parte, ce presupune o examinare în amănunt a unei probleme, iar ultima analiză fiind esențialul care reprezintă defapt concluziile cu referire la ce s-a analizat. Astfel în studiul de față se urmărește o descriere sintetică a tuturor formelor de turism (turism de agrement, turism cultural, turism balnear, turism de afaceri, ecoturism, ș.a.) bazate pe zona de studiu a județului Satu-Mare. Tema de față are ca fundament cercetarea turismului general (care este compus din turism cultural, turism ecologic, turism de sănătate, ș.a.) din aria studiată, care pe baza resurselor naturale, cât și a resurselor antropice ne vor indica potențialul turistic din județul Satu-Mare.
Pe cuprinsul acestei teze de licență se vor analiza aspecte ce sunt considerate a fi principalele obiective de menționat. Aceste aspecte sunt legate în primul rând de expuneri detaliate a resurselor naturale cât și a resurselor antropice. În al doilea rând se urmărește descrierea obiectivelor turistice (fie ele clădiri, tradiții și obiceiuri) ce compun patrimoniul turistic al zonei cercetate. În al treilea rând nu trebuie neglijat faptul cum sunt aceste obiective turistice pregătite pentru a fi valorificate, din punct de vedere turistic. Iar în ultimul rând trebuie menționat cum se dezvoltă toate tipurile de turism practicate în acest județ, bazate bineînțeles pe observație.
În încheiere, pe parcursul acestei teze de licență se analizează, modul și metodele care valorifică zona din punct de vedere turistic, dar nu și în ultimul rând modul în care sunt valorifcate mai ales punctele cele mai atractive din turismul județului, precum și metodele de atragere a turiștilor față de obiectivele turistice.
Facultatea de Geografie și Geologie din Iași, 2016
CUVINTE-CHEIE MOTS-CLÉS
Potențial turistic Potentiel touristique
Flux turistic Flux touristique
Obiectiv turistic Point du repère
Formă de turism Forme de tourism
Domeniu schiabil Domaine skiable
Motto: „Oriunde te duci, du-te cu toată inima.”
Confucius
1.INTRODUCERE
Pentru mulți dintre noi județul Satu-Mare este cunoscut datorită regiunii geografice Țara Oașului, care este vestită pentru satele ei vechi neschimbate, pentru tradițiile culturale, religioase și etnografice care au fost comunicate înaintașilor prin viu grai, astfel oșenii sunt caracterizați ca find oameni simpli, harnici, iscusiți, iar câteodată iuți la mânie, au făcut faimoasă această zonă pentru restul lumii. Cu toate acestea, județul Satu-Mare este mult mai diversificat din punct de vedere ar subregiunilor istorice și respectiv etnografice, astfel mai fac parte și: Sătmarul, satele șvăbești, regiunea Dealul Spinilor , zona Ierului.
Datorită complexității în ceea ce privește posibilitatea de a practica cât mai multe forme de turism, m-a motivat să recurg la alegerea acestei teme ca studiu, dar nu în ultimul rând am fost motivat și de faptul că provin de pe meleagurile din Țara Oașului care merită să fie promovate alături de restul județului Satu-Mare în turism.
În primul rând mulțumirile se adresează către conducătorul de licență, asist. dr. Gabriel Camară pentru sprijinul care mi l-a acordat în studierea acestei zone. În al doilea rând mulțumirile se îndreaptă către colegii și profesorii din cadrul Departamentului de Geografie, care m-au îndrumat și oferit ajutorul în studiul celor trei ani de licență. Și nu în ultimul rând mulțumirile se adresează și părinților mei, împreună cu prietenii și rudele care m-au susținut moral și material.
Teza de licență, Analiza potențialului turistic din județul Satu-Mare este organizată în opt capitole care tratează toate tipurile de turism ce se regăsesc în județul Satu-Mare, astfel încât primul capitol al tezei, Metodologia Cercetărilor, descrie concis, ce metode s-au folosit pentru a elabora lucrarea de față și care au fost etapele de parcurs pentru a ajunge la rezultatul final. Al doilea capitol, Cronologia Cercetărilor, aduce în discuție următoarele aspecte ce fac referire la cine a mai scris pe tema această, ce a mai scris legat de această temă și când s-a mai scris despre subiectul acesta. Al treilea capitol al tezei, Prezentarea fizico-geografică a județului Satu-Mare, ne vorbește despre cadrul natural în care se află situat județul Satu-Mare, făcând referire la aspecte legate de poziția geografică, geologia, relief, climă, hidrografia, biodiversitatea și solurile acestuia. În cel de al patrulea capitol, Mediul socio-economic al județului Satu-Mare, se aduce în discuție istoricul al acestui județ, alături de de alte subiecte ce se referă la demografie, așezările omenești și activitățile economice legate de acest județ. În capitolul cinci, intitulat Potențialul turistic al județului Satu-Mare, este vorba despre o scurtă descriere a condițiilor generale ce pot influența activitățile turistice, iar tot aici apar și clasificări ale acestor activități turistice. Activitățile turistice din județul Satu-Mare este al șaselea capitol al acestei lucrări care aduce în discuție următoarele subiecte: obiectivele turistice, infrastructura turistică, valorificarea potențialului turistic și fluxurile turistice, astfel acest capitol este cel care reprezintă subiectul lucrării de față. În al șaptelea capitol, Viziuni cu privire la turism în județul Satu-Mare, reprezintă un capitol care aduce în discuție probleme pe care le are turismul în acest județ, la care autoritățile au venit cu inițiative de a rezolva aceste probleme. Iar tot aici apar propuneri de trasee turistice și activități turistice. În ultimul capitol Studiu de caz: Domeniu schiabil de la Luna Șes, este un capitol ce ne oferă un exemplu concret în inițiative luate de către administrația locală pentru a dezolta turismul local. Acest capitol reprezintă o extensie a capitolului șapte care reprezintă detalii legate despre acest proiect
Bibliografie
1. Donisă, I. (1987) – Bazele teoretice şi metodologice ale geografiei, Iași, Editura Universitatea Alexandru Ioan Cuza;
2. Muntele I., Iațu I. (2003) – Geografia turismului – Concepte, metode și forme de manifestare spațio-temporală, Iași, Editura Sedcom Libris;
3. Ciangă, N. (2006) – România. Geografia turismului, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară Clujeană;
4. Posea G. (1982) – Enciclopedia Geografică a României, București, Editura Științifică și Enciclopedică;
5. Bogdan A., Călinescu M. (1976) – Județul Satu-Mare, București, Editura Academiei Republicii Socialiste România;
6. Săvinescu V., Radosav D. (1980) – Satu-Mare – Monografie, București, Editura Sport-Turism;
7. Cucu V., Iordan I., Alexandru D. (1984) – Geografia României – Geografia umană si economică volumul II, București, Editura Academiei;
8. Oancea D., Velcea V., Caloianu N. (1987) – Geografia României – Geografia fizică volumul III , București, Editura Academiei;
9. Koka Carol C. (2012) – Satu-Mare – repere de cronologie istorică, Satu-Mare, Editura Eco Print;
10. Pastor, I. (2006) – Managementul turismului rural, agroturismului şi ecoturismului, Cluj- Napoca, Editura Risoprint;
11. Romanescu G. (2010) – Geografia fizică de la A la Z, Dicționar ilustrat, București, Editura Didactică și Pedagogică;
12. *** (1974) – Staţiuni balneare Româneşti, Bucureşti, Ministerul Turismulu
Bibliografie online:
1. http://www.cjsm.ro/ - Consiliul Județean Satu-Mare (consultat în perioada februarie- mai 2016);
2. http://www.satu-mare.ro/ - Primăria Municipiului Satu-Mare (consultat în perioada martie-aprile 2016);
3. http://www.negresti-oas.ro/ - Primăria Orașului Negrești-Oaș (consultat în perioada august-septembrie 2015);
4. http://www.municipiulcarei.ro/ - Primăria Municipiului Carei (consultat în perioada august-septembrie 2015);
5. http://www.orasardud.ro/ - Primăria Orașului Ardud (consultat în perioada aprilie-mai 2016);
6. http://www.viziteaza-satumare.com/ - Programul Operațional Regional (consultat în perioada octombrie-decembrie 2015);
7. http://www.oasmuseum.ro/ - Muzeul Țării Oașului (consultat în perioada august-septembrie 2015);
8. http://e-castellum.eu/ - Proiectul Castellum – proiect transfrontalier (consultat în perioada aprilie 2016);
9. *** - Concepții și Orientare Modernă, Planificare Armonioasă și Strategică până în 2020 (consultat în perioada ianuarie-mai 2016);
10. *** - Strategia de Dezvoltare Turistică Transfrontalieră Satu-Mare – Transcarpathia (consultat în perioada aprilie-mai 2016).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Analiza potentialului turistic din judetul Satu-Mare.docx