Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita

Licență
10/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 7 fișiere: doc
Pagini : 73 în total
Cuvinte : 14257
Mărime: 2.95MB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Facultatea de Geografie si Geologie
Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi

Cuprins

Introducere ...3

CAP. I CONDIȚIILE NATURALE ALE DEPRESIUNII CRACĂU-BISTRIȚA ..4

I.1 Istoricul cercetărilor 4

I.2 Așezare geografică și limite 5

1.3.Alcătuirea geologică și evoluția paleogeografică 6

1.3.1. Alcătuirea geologică ..6

1.3.2. Evoluția paleogeografică 8

I.4 Relieful 9

1.4.1 Relieful structural ...10

1.4.2. Relieful petrografic 10

1.4.3. Relieful fluvio-denudațional ..10

1.4.4. Relieful fluvial ...10

1.4.5 Relieful antropogen 10

1.4.6. Fragmentarea reliefului ..10

1.4.7. Procese geomorfologice actuale 11

1.4.8. Resursele subsolului. Substanțe minerale utile .11

I.5 Clima .11

1.5.1. Temperatura aerului 11

1.5.2. Precipitațiile atmosferice 12

1.5.3. Vântul .12

I.6 Hidrografia 12

1.6.1. Ape subterane .13

1.6.2. Ape de suprafață .13

I.7 Vegetația ...14

1.8 Rezervații naturale ...15

I.9 Fauna 16

I.10 Solurile 17

CAP.II CARACTERIZARE GENERALĂ ȘI PARTICULARITĂȚI ALE VEGETAȚIEI IERBOASE ȘI DE PĂDURE ÎN DEPRESIUNEA CRACĂU-BISTRIȚA . 20

II.1. Flora pădurilor ..20

II.2. Silvostepa ...21

II.3. Materiale si metode 22 II.4. Asociatii vegetale de padure ...24

II.4.1. Asociația Carpino-Fagetum-Pauca 41 .24

II.4.2 Asociația Querco Petraeae-Carpinetum Soo et Pocs 57 30

II.5.Vegetatia ierboasa 35

II.5.1. . Asociația Bothriochloetum ischaemi (Krist.37) Pop.77 ..35

II.5.2.Asociația Medicagini-Festucetum valesiacae Wagner 41 41

II.5.3. Asociația Eleocharitetum palustris Schennikov 19 ..46

II.5.4. Asociația Trifolio repenti-Lolietum Krippelova 50

II.5.5. Asociația Scirpo- Phragmitetum Koch 26 .56

Concluzii .62

Bibliografie .64

Anexă foto ...66

Extras din document

INTRODUCERE

Depresiunea Cracău-Bistrița reprezintă o zonă ecologică cu ample condiții de viața , remarcându-se astfel un număr important de specii , asociații caracteristice diferitelor formațiuni silvice și praticole , dar și celor ruderale , segetale etc.

Caracterele geografice bine definite , reprezentate de geneza și morfologia reliefului , condiții climatice , rețea hidrografică , vegetație și soluri , impun această unitate naturală ca fiind una bine individualizată in raport cu altele învecinate .

Prin prezenta lucrare se încearcă analiza aspectelor fitogeografice ale zonei propuse, acordând o atentie deosebită vegetației și în special asociațiilor vegetale din depresiune. În mod evident , acest demers nu poate fi unul perfect , complet închis , care să încheie orice altă abordare a problemei studiate.

În principal , s-a urmărit evidențierea legăturii dintre asociațiile vegetale și anumite condiții pedogeografce , cu raportare directă la reacția speciilor la anumiti indici ecologici , o analiză a componenței acestora sub aspectul elementului floristic , bioformei , speciei , troficității .

CAP. I. CONDIȚIILE NATURALE ALE DEPRESIUNII

CRACĂU-BISTRIȚA

I.1. Istoricul cercetărilor

Cercetările geografice asupra Depresiunii Cracău- Bistrița sunt , de cele mai multe ori , legate de studierea întregului uluc depresionar, numărul scăzut de lucrări stiințifice care tratează strict depresiunea atestă acest fapt (M. David, 1931; Margareta Constantinescu, Neamțu, 1940; C. Martiniuc, 1950; /. Donisă, 1968, a, b; Gh. Lupașcu, C. Martiniuc, 1984; Irina Ungureanu, Gh. Lupașcu, 1984).

Dintre primele studii referitoare la ținutul Neamțului , se remarcă lucrarea lui D. Cantemir (1716) și harta lui Otzellowitz (1789) . Documentele realizate în acea perioadă au stat la baza întocmirii altor lucrări publicate ulterior .

In perioada cuprinsă între sfârșitul anilor 1800 și începutul anilor 1900 încep primele cercetări geologice de către Gr. Ștefănescu (1885, 1888) și Gr. Cobălcescu (1887). Tot acum apar importante lucrări geologice publicate de : S. Athanasiu, 1906; H. Grozescu, 1912,1914,1918,1931; D. Preda, 1917; G. Macovei și I. Athanasiu, 1920; S. Athanasiu, G. Macovei, 1. Athanasiu, 1927; I. Popescu Vohești, 1927.

Uterior , dupa 1950 , în cercetările geografice se pune accentul pe cunoașterea si cercterea detaliată a dinamicii cadrului natural , aspect remarcat in lucrările numeroșilor cercetători : I. Donisă, 1960, 1965, 1967, 1968 a, b, c; I. Bojoi, 1972-1973; FI. Predel, 1962, 1964; L. Apostol, M. Apăvăloaie, Gh. Lupașcu, 1988; L. Apostol, M. Apăvăloaie, I. Pîrvulescu, Gh. Lupașcu, 1988.

Gr. Grințescu efectuează , începând cu anul 1908 , primele cercetări asupra florei județului Neamț si Depresiunii Cracău-Bistrița . P. Enculescu (1924) tratează problema „antistepei de la Piatra Neamț”, în lucrarea „ Zonele de vegetație lemnoasă din România în raport cu condițiile oro-hidrografice, climaterice, de sol și subsol”

Constantin Burduja (1948) publică cea mai importantă lucrare care se referă la flora depresiunii.Autorul dorește să scoată în evidență larga răspândire a pădurilor de stejar dar și caracterul de amestec spre zona montană. Importante aspecte ale vegetației dar și a asociațiilor vegetale intălnim si in alte lucrari ale autorilor :C. Burduja și colab. (1956) , Al.Borza (1957 ,1958).

I.2. Așezare geografică și limite

Depresiunea Cracău-Bistrița este cea mai extinsă depresiune din Subcarpații Moldovei, fiind așezată în partea central-estică a țării, de-a lungul flancului estic al Carpaților Orientali. Aceasta este încadrată de paralele de 47°05' și 46°37' latitudine nordică și de meridianele de 26° 18' și 26°44' longitudine estică

Depresiunea Cracău - Bistrița se extinde pe circa 50 km lungime și peste 15 km lățime maximă, însumând circa 500 km pătrați , limitele acesteia fiind foarte clare atât din punct de vedere morfologic cât și fizico-geografic.

Limita vestică se suprapune, în general, peste abruptul estic al Munților Stînișoarei și Tarcăului. Denivelarea dintre culmile estice ale flișului și vatra depresiunii este în mod constant de 300-400 m. Numai la ieșirea râurilor carpatice în depresiune contactul este împins sub forma unor mici „golfuri" spre spațiul montan. Contactul morfologic între Subcarpați și munții flișului corespunde, în general, unui contact structural.

La est, Depresiunea Cracau-Bistrița este delimitată printr-o culme deluroasă, întreruptă din loc în loc de șei largi. Din Dealul Corni (603 m) culmea estică trece prin Holmul Mare (520 m), Stînca Șerbești (512 m), continuă peste curmătura Girovului, Dealul Mărgineni (502 m), curmătura Bîrjoveni și Dealul Runcului (515 m).

Limita nordică este situată la contactul cu Depresiunea Ozana-Topolița, fiind dată de interfluviul rezultat în urma intersectării versanților dinspre nord și sud (Lupașcu , Gh. ) .

La sud, trecerea spre Depresiunea Tazlăului este foarte sinuasă, urmărind dealurile interfluviale care despart bazinele hidrografice ale Bistriței și ale Tazlăului; altitudinea acestei culmi se menține între 350 și 450 m .

Problema delimitării unei unități naturale bine individualizate față de altele învecinate este dificilă, datorită, în primul rând, lipsei unor discontinuități în cadrul desfășurării și interdependenței factorilor geografici. în cazul nostru, Depresiunea Cracău-Bistrița, prin lărgimea mare pe care o are, se individuali zează atât față de zona montană vestică, cât și față de podișul piemontan din est (Lupașcu , Gh.).

Bibliografie

Apostol, Liviu -Clima Subcarpaților Moldovei, Editura Universității Suceava, 2004

Beldie, Al. -Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare, vol.1,11, Ed. Acad., R.S.R., București, 1977, 1979

Bodea, L, Buga, D. și colab. -Geografia României, vol.IV, Ed. Acad. Române, București, 1992

Bojoi, Ion; Ioniță, Ichim, Județul Neamț, Ed. Academiei, București, 1974

Burduja, Constantin -Contribution a la connaissance de la flore de la depression de Cracau,

district de Neamț, Tipografia Alexandru A. Terek, Iași, 1948

Constantinescu, Margareta-Depresiunea Cracăului și a Bistriței din punct de vedere

antropogeografic, Piatra Neamț, 1940

David, M.- Relieful regiunii subcarpatice din districtele Neamț și Bacău, Ed. „Socec", București, 1932

Davidescu, G.-Contribuție la studiul climei din depresiunea subcarpatică a Neamțului, ASUCI-GG,XIV, 1968

Donisă, I. -Procese de versant din Depresiunea Cracău-Bistrița, ASUCI-GG XIV, 1968; Terasele din depresiunea Cracău-Bistrița, Lucrarea Stat. Stejarul I, (1968)

Doniță, N. și colab -Vegetația României, Ed. Teh. Agricolă, București, 1992

Grozescu, H —Geologia regiunii subcarpatice din partea de nord a districtului Bacău, An. Inst. geol. România, VIII, 1918

Grințescu, P.G. —Flora și distribuția ei in regiunea bradului, fagului și stejarului din Judetul Neamț, Inst. Arte Grafice, București, 1908

Lupașcu, Gh. -Depresiunea Cracău-Bistrița, Studiu pedogeografic, Ed. Corson, Iași, 1996 Lupașcu, Angela -Studiul sinecologic comparativ ân unele grupări vegetale higrofile din zona

submontană a Județelor Suceava și Neamț, Ed. Corson, Iași, 1999

Lupașcu, Gh. și Rusu, C. -Aspecte pedogeografice ân zona șesului aluvial al Cracăului -

sectorul subcarpatic, Iași, 1975

Lupu, N.N.; Văcărașu, Iulia; Brânduș, C, Județul Bacău, Ed. Ac, 1972

Mititelu, D. și colab. -Completări la flora Moldovei, Stud. Corn., Muz. Șt. Nat. Ba, 1971

Mititelu, D. , Barabaș, N. -Vegetația Văii Trotușului (II) (sectorul Tg. -Trotuș-Dărmănești),

Stud. Corn. Bot. 5, Muz. Șt. Nat., Bacău, 1972

Mititelu, D. și colab. -Contribuții la cunoașterea răspândirii unor plante în Moldova, Stud.

Corn., Muz. Șt. Nat., Bacău, 1973

Mititelu, D., -Contribuție la cunoașterea ecologiei plantelor din asociațiile vegetale mezo-higro și hidrofile, Stud. Corn., Muz. Șt. Nat., Bacău, 1974

Muică, N.; Miloșovici, A. -Cercetări pedologice în Podișul Sucevei și subcarpații Moldovei,

Raport nr. 6652,1.,G.,P., Suceava, 1960

Prodan , Iuliu - Flora pentru determinarea și descrierea plantelor ce cresc în România , Tipografia „Calea Românească”, Cluj ,1939

Sanda, V; Popescu, A. Doniță, N. și alții -Caracterizarea ecologică și fitocenologică speciilor spontane din flora României

Sârbu,Ion - Flora ilustrată a plantelor din estul României, Eitura Universității „Al.I, Cuza” , Iași ,2001

- ** România atlas geografic școlar ,Editura „Corint”, București, 2002

- ** Atlas botanic, Editura Didactică și Pedagogică,București, 1985

www.hlasek.com

Preview document

Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 1
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 2
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 3
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 4
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 5
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 6
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 7
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 8
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 9
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 10
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 11
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 12
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 13
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 14
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 15
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 16
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 17
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 18
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 19
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 20
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 21
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 22
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 23
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 24
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 25
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 26
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 27
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 28
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 29
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 30
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 31
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 32
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 33
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 34
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 35
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 36
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 37
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 38
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 39
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 40
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 41
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 42
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 43
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 44
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 45
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 46
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 47
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 48
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 49
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 50
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 51
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 52
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 53
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 54
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 55
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 56
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 57
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 58
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 59
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 60
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 61
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 62
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 63
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 64
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 65
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 66
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 67
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 68
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 69
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 70
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 71
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 72
Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita - Pagina 73

Conținut arhivă zip

  • ANEXA FOTO.doc
  • CUPRINS.doc
  • harta depr..doc
  • LIC CAP 2.doc
  • LIC CAP 1.doc
  • pag 1.doc
  • PRIMA FOAIE LICENTA.doc

Alții au mai descărcat și

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Judetul Timis

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpatilor

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Ai nevoie de altceva?