Cuprins
- Introducere ... 5
- I. Factorii genetici ai climei .. 7
- 1.1. Radiația solară . 7
- 1.1.1. Radiația globală 7
- 1.1.2. Bilanțul radiativ 8
- Factorii dinamici .. 8
- 1.2.1. Centrii barici de acțiune și formațiunile barice care influențează evoluția vremii pe teritoriul României . 9
- 1.2.2. Tipuri barice de pe teritoriul României 9
- 1.2.3. Principalele mase de aer care survolează teritoriul Românie . 10
- 1.3. Factorii fizico - geografici 10
- 1.3.1. Așezarea geografică ... 11
- 1.3.2. Relieful ... 11
- 1.3.3. Vegetația . 13
- 1.3.4. Hidrografia . 14
- 1.3.5. Solurile ... 15
- 1.4. Factorii antropici 16
- II. Caracteristici climatice ... 17
- 2.1. Temperatura aerului ... 17
- 2.1.1. Temperatura medie anuală . 17
- 2.1.2. Oscilațiile neperiodice ale temperaturii aerului (˚C) .. 21
- 2.1.3. Amplitudinea anuală a temperaturii medii lunare .. 23
- 2.1.4. Temperatura maximă absolută ... 24
- 2.1.5. Temperatura minimă absolută 25
- 2.1.6. Numărul mediu lunar și anual de zile cu temperatură caracteristică .. 26
- 2.2. Umezeala aerului ... 26
- 2.2.1. Umezeala relativă ... 27
- 2.3. Durata de strălucire a Soarelui ... 28
- 2.3.1. Regimul anual al duratei efective de strălucire a Soarelui . 28
- 2.4. Nebulozitatea . 29
- 2.4.1. Regimul anual al nebulozității 30
- 2.4.2. Numărul mediu lunar și anual de zile senine . 31
- 2.4.3. Numărul mediu lunar și anual de zile acoperite . 31
- 4
- 2.4.4. Frecvența nebulozității ... 32
- 2.5. Precipitațiile atmosferice ... 32
- 2.5.1. Regimul anual al precipitațiilor atmosferice .. 33
- 2.5.2. Cantitățile maxime de precipitații în 24 de ore .. 34
- 2.5.3. Variația de la un an la altul a catității medii de precipitații 35
- 2.5.4. Stratul de zăpadă 37
- 2.6. Vântul 38
- 2.6.1. Direcția vântului . 38
- 2.6.2. Viteza vântului ... 39
- III. Fenomene climatice de risc . 40
- 3.1. Ceața .. 41
- 3.2. Chiciura . 42
- 3.3. Bruma 43
- 3.4. Grindina . 45
- 3.5. Fenomene orajoase 45
- 3.6. Viscolul
Extras din licență
Introducere
Analiza caracteristicilor fenomenelor de risc atmosferice din Municipiul Roman, este o lucrare amănunțită, care, împreună cu anlizele celorlați parametrii meteorologici, formează un studiu de natură climatologică.
În această lucrare se propune scoaterea în evidență a principalelor fenomene de risc atmosferice ce se produc și afectează arealul de studiu, precum și studierea modificărilor pe care aceste fenomene le suportă de la an la an. Totodată se analizează și modul în care sunt influențate aceste fenomene de morfologia urbană, dar și de factorii fizico - geografici ai regiunii.
Pentru întocmirea lucrări de față am folosit date preluate de la Administrația Națională de Meterologie, pe o perioadă de 10 ani, 1971 - 1980. Cu ajutorul acestor date am putut observa și reprezenta ecoluția climatică a orașului. Pe baza lor am realizat grafice și tabele, care scot în evidență oscilațiile de la an la an. Greficele și tabelele, pe lângă hârțile și rozele vântului, reprezintă metode de cercetare pe baza cărora pot formula concluzii științifice.
Municipiul Roman, este situat la confluența Moldovei cu Siretul, fiind un important nod comercial al regiunii. Principalul factor de populare a orașului este reprezentat de această caracteristică, de nod comercial. Municipiul Roman este cunoscut și pentru funția de centru religios, aici fiind Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, dar și o importantă comunitate de creștini Romano - Catolici.
În timpul Evului - Mediu, funcția principală a orașului era de comerț, meșteșug și agricultură. O dată cu evoluția și modernizarea orașului, acesta a reprezentat un important centru industrial. Cele mai importante centre industriale au fost: Întreprinderea de Țevi, Întreprinderea Mecanică, care reprezenta arsenalul armati, Întreprinderea de Fire și Fibre Poliamidice și Fabrica de zahăr. După anul 1990, aceste industrii și-au redus capacitatea de funționare sau chiar au fost închise. În prezent orașul se dezvoltă din nou pe ramura comerțului.
Municipiul Roman, la nivelul anului 1971 avea o populație de aproximativ 59103 locuitori, iar în anul 1976 o populație de aproximativ 65000 de locuitori. La recensământul din 2011, orașul avea aproximativ 50700 de locuitori. Suprafața orașului este de circa 20 .
Pentru a putea realiza această lucrare am folosit date înregistrate la Stațua meteorologică Roman în perioada 1971 - 1980.
Stația meteorologică Roman este una din primele stații de observații meteorologice din Romania, aceasta având aproximativ 140 de ani. Stația este amplasată în Com. Cordun; Șos. Roman-Iași; Km 5. Este amplasată la o altitudine de 205 m, la 46°58'9" latitudine N și 26°54'41" longitudine E. Din anul 2002 la Stația meteorologică Roman funcționează stația automată.
Nu aș fi reușir să elaborez această lucrare de licență fără cunoștințele dobândite în urma frecventării Facultății de Geografie din cadrul Universității din București.
Doresc să mulțumesc îndrumătorului meu științific, Domnului profesor conf. Dr. Tișcovschi Adrian, pentru sprijinul, timpul și ajutorul pe care mi l-a oferit în scopul realizării acestei lucrări, precum și pentru sfaturile oferite în toți anii de licență.
Clima reprezintă caracterizarea stării vremii care cuprinde fenomene și procese meteorologice, pe o perioadă lungă de timp, de cel puțin 30 de ani, și pe o suprafață mare.
Factorii genetici ai climei determină condițiile climatice în mod diferit de la o regiune la alta. Cel mai important factor genetic este însă radiația solară. De radiația solară depind toți ceilalți factori, în absența acesteia nu se mai produce nici o acțiune.
1.1.Radiația solară
Radiația solară reprezintă principalul factor genetic al climei care stă la baza stării timpului precum și a diferitelor tipuri de climă deoarece furnizează energie pentru procesele meteorologice. Energia solară este emisă sub formă de radiații caracterizată în două moduri: corpusculară și electromagnetică.
1.1.1. Radiația globală
Radiația solară globală, notat Q, este o sumă dintre radiația solară directă, notată S, și radiația solară difuză, notată D. Atât pe parcursul zilelor cât și pe parcursul întregului an, radiația solară globală, este prezentă prin cel puțin un elemn din componența ei. Din aceasta rezultă faptul că radiația globală este cel mai important parametru.
Radiația solară globală este determinată de formulele: , pentru cer senin și , pentru cer total acoperit.
În regimul anual al radiației globale se remarcă luna decembrie cu un minim, lună în care se produce și solstițiu de iarnă, și luna iulie cu un maxim. Maximul radiației globale se produce o lună mai târziu de solstițiu de vară. Acest fapt este datorat frecvenței nebulozității din luna iunie. Nebulozitatea impune o slăbire a radiației solare directe, inclusib a radiației globale.1
Bibliografie
- Academia Română, 2005, Geografia României Vol. V, Editura Academiei Române
- ANM, 1962, Clima Republicii populare Române volumul I, București
- ANM, 2008, Clima României, Editura Academiei Române, București
- Bălescu, O.I., Beșleagă, N.N., 1962, Viscolele în R.P.R., CSA, IM, București
- Bălteanu, D., Alexe, Rădița, 2001, Hazarde naturale și antropogene, Editura Corint, București
- Bogdan Octavia, 1978, Fenomene climatice de iarnă și de vară, Editura Didactică și Pedagigică, București
- Bogdan Octavia, Niculescu Elena, 1999, Riscurile climatice din România, Institutul de Geografie al Academiei Române, București
- Ciulache S., 1995, Factorii de risc, Editura Universității din București, București.
- Ciulache S., 2000, Meteorologie și climatologie, Editura Universității, București.
- Ciulache S., Ionac Nicoleta, 1995, Fenomene atmosferice de risc și catastrofe climatice, Editura Științifică, București.
- Ciulache S., Ionac, Nicoleta, 1995, Fenomene geografice de risc, Editura Universității, București
- Ciulache S., Ionac, Nicoleta, 2004, Dicționar de meteorologie și climatologie, Editura Ars Docendi, București
- Ciulache S., Ionac Nicoleta, 2007, Esențial în meteorologie și climatologie, Editura Universitară, București
- Dumitru Elena, 1973, Curs de Meteorologie-Climatologie, Editura Centrul de multiplicare al Universității din București
- Dumitru M., 2002, Câmpia Moldovei studiu climatic, Editura Universității Suceava, Iași
- Ilie D. Ion, 1982, Geografia solurilor, Editura București.
- Juravle Doru T, 2015, Geologie generală, Editura STEF, Iași
- Lungu M., 2009, Fenomene climatice de risc din Dobrogea, Editura Universitară, București
- Marinică I., 2006, Fenomene climatice de risc în Oltenia, Editura Autograf MJM, Craiova
- Măhăra Gh., 2001, Meteorologie, Ed. Universității din Oradea
- Moldovan F., 2003, Fenomene climatice de risc, Editura Echinox, Cluj - Napoca
- Pătru Ileana, Zaharia Liliana, Oprea R, 2006, Geografia Fizică a României. Clima, Apele, Vegetația, Solurile, Editura Universitară, București
- Tișcovschi A, Diaconu D, 2004, Prelucrarea datelor în Climatologie și Hidrologie, Editura Universității din București
- Ursachi V., 1977, Mic îndreptar Turistic - Roman, Editura Sport - turism, București
Webgrafie
- http://www.meteoromania.ro/ (27.04.2018)
- https://www.primariaroman.ro/sp_urb_gen.php (05.05.2018)
Preview document
Conținut arhivă zip
- Caracteristici ale fenomenelor climatice de risc in arealul Municipiului Roman.pdf