Caracteristicile fizico geografice a comunei Dobrovăț

Introducere

Aflată la câteva zeci de kilometri de Iași, comuna Dobrovăț pulsează prin inima pădurilor care o stăpânesc și prin susurul pâraielor care o străbat este puțin cunoscută de îndrăgostiții de natură și de istorie. De aceea am încercat ca prin această lucrare să o fac cunoscută, să o deschidem spre lume, să-i dăm șansa de a deveni un obiectiv turistic, prin valorificarea frumuseților naturale și spirituale ale zonei.

Este un meleag încărcat de istorie cu urme ale luptelor pentru independență, dar și pentru stăpânirea tronului, un meleag pe care au străbătut pașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, care a construit ultima sa ctitorie Mănăstirea Dobrovăț, pe care până în ultimii ani ai vieții a îmbogățit-o dăruindu-i sate, pârâul Dobrovăț și o prisacă.

Dacă celelalte ctitorii ale lui Ștefan cel Mare sunt vizitate zilnic de către turiști români și străini, de mănăstirea de la Dobrovăț puțini au aflat, motiv pentru care vreau ca această lucrare să fie un prim pas “munca” de a o ridica la același rang cu ctitorul din Bucovina.

Pentru cei pasionați de istorie contemporană, Dobrovățul va prezenta interes

care ar trebui adusă acum la utilizarea sa inițială.

Nu puțini sunt cei care străbat sute de km pentru a respira aerul curat al pădurilor și pentru a se încânta de frumusețile naturii, fără să știe că ar putea străbate doar câteva zeci de km pentru a ajunge la acestea. Ieșenii ar putea ajunge în câteva minute într-un asemenea loc pe care ni-l dorim atractiv și modern cu toate binefacerile unei civilizații, pe măsura unui trecut glorios și a unui cadru natural generos; nu numai pentru că îl admir eu pe Ștefan cel Mare, că îmi plac plămânii pădurilii dar și pentru că s-a născut acolo unul dintre părinții mei și livezile și viile Dobrovățului mi-au înmiresmat copilăria.

Așezarea geografică

Comuna Dobrovăț este situată în partea de răsărit a României, în sectorul central-nord-estic al Podișului Central Moldovenesc-subunitate a Podișului Moldovei într-o regiune de codri seculari. Spre marginea de sud a codrilor, într-o poiană mare de pe valea pârâului Dobrovăț, afluent pe dreapta al râului Vasluieț (din bazinul hidrografic al râului Bârlad), s-au concentrat așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Fosta poiană își mai păstrează încă înfațișarea ei de altă dată , dar este larg deschisă către sud-est, unde se întinde țarina cu pășuni, fânețe și terenuri agricole, valorificate complex de către populația locală.

În cuprinsul județului Iași, comuna Dobrovăț se află la marginea de sud-est al acestuia, la departare, în linie dreaptă, de 25 km de centrul orașului Iași. La sud și la vest se marginește cu comunele Codăești și Tăcuta din județul Vaslui, la nord-vest cu comunele Grajduri și Ciurea din judetul Iași, înspre nord se află comuna suburbană Bârnova iar spre nord-est și est se învecinează cu comunele Schitu Duca și Ciortești din județul Iași. Între limitele astfel prezentate, suprafața comunei Dobrovăț este de 9.303,40 ha, situându-se între comunele mici din județul Iași. Față de principalele căi de comunicație din Podișul Moldovei, satul Dobrovăț se afla la 13 km departare de șoseaua națională Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iași (DN 24), la 10 km departare de comuna Codăești și la 16 km de calea ferata și șoseaua județeană Vaslui-Buhăești-Gara Bârnova-Ciurea-Iași.

Ca poziție pe glob, satul Dobrovăț este situat la intersecția coordonatelor geografice 46ș 58’ latitudine nordică și 27ș 43’ longitudine estică. Forma teritoriului administrativ al comunei Dobrovăț este aceea a unui triunghi neregulat, orientat de la nord-vest, lung de aproape 23 km și cu latimea medie de 4,7 km.