Caracterizare Fizico-Geografica a Municipiului Bacau si a Imprejurimilor Sale

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Caracterizare Fizico-Geografica a Municipiului Bacau si a Imprejurimilor Sale.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 124 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof.Univ.Dr. Olariu Petru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 9 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

1. INTRODUCERE 4
Istoricul cercetarilor 5
ELEMENTELE CADRULUI NATURAL
2. MUNICIPIUL BACĂU ŞI ÎMPREJURIMILE SALE AŞEZAREA ŞI INDIVIDUALITATEA GEOGRAFICA
2.1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ 8
2.2. INDIVIDUALITATEA GEOGRAFICĂ A MUNICIPIULUI
BACĂU 10
3. GEOLOGIA Şl EVOLUŢIA PALEOGEOGRAFICĂ
3.1. ALCĂTUIREA LITOLOGICO-STRUCTURALĂ 12
3.1.1. CONSIDERAŢII GENERALE 12
3.1.2. PLATFORMA MOLDOVENEASCĂ 13
3.1.3. DEPRESIUNEA PREDOBROGEANĂ A BÂRLADULUI 14
3.1.4. ZONA DE MOLASĂ 14
3.1.5. CUATERNARUL BACĂULUI 16
3.2. EVOLUŢIA PALEOTECTONICĂ 16
4. RELIEFUL
4.1.CULOARUL SIRETULUI-UNITATE DE INTERFERENŢĂ ÎNTRE SUBCARPAŢI ŞI PODIŞUL MOLDOVEI 19
4.2. MORFOGRAFIA 23
4.2.1. DESCRIEREA CULMILOR 23
4.2.2. VERSANŢII 24
4.2.3. VĂILE 25
4.3. MORFOMETRIA 26
4.3.1. HIPSOMETRIA 26
4.3.2. FRAGMENTAREA RELIEFULUI 26
4.3.2.1. DENSITATEA FRAGMENTĂRII 26
4.3.2.2. ENERGIA DE RELIEF 27
4.3.2.3. PANTELE 28
4.3.2.4. EXPOZIŢIA VERSANŢILOR 31
4.4. POTENŢIALUL MORFODINAMIC 32
4.5. TIPURI GENETICE DE RELIEF 32
4.5.1. RELIEFUL FLUVIATIL ŞI FLUVIODENUDAŢIONAL 32
4.5.1.1. ALBII MINORE ŞI LUNCI 32
4.5.1.2. TERASELE 34
4.5.1.3. GLACISURILE PIEMONTANE ŞI DE RACORD 39
4.5.2 RELIEFUL PETROGRAFIC ŞI STRUCTURAL 41
4.5.2.1. RELIEFUL SPECIFIC VERSANTULUI DREPT AL ŞIRETULUI. CULMEA PIETRICICA ŞI GLACISUL PIEMONTAN 41
4.5.2.2. RELIFUL SPECIFIC VERSANTULUI STÂNG. COLINELE TUTOVEI 43
4.5.3. MICRORELIFUL ŞI RELIEFUL ANTROPIC 44
4.5.4. PROCESELE GEOMORFOLOGICE ACTUALE ŞI DEGRADAREA
TERENURILOR 46
4.5.4.1. PROCESE ŞI FORME ACTUALE DE ALBIE 47
4.5.4.1.1. PROCESE ŞI FORME DIN ALBIILE MINORE 47
4.5.4.1.2. PROCESE ŞI FORME DIN LUNCĂ 53
4.5.4.2. PROCESE ŞI FORME ACTUALE DE VERSANŢI 54
4.5.4.3. CAUZELE DINAMICII ACTUALE A VERSANŢILOR 59
5. CLIMA
5.1.CONSIDERAŢII GENERALE 60
5.2. FACTORII GENETICI AI CLIMEI 60
5.2.1.FACTORII RADIATIVL (RADIAŢIA SOLARĂ) 60
5.2.2.FACTORI DINAMICI 61
5.2.3.FACTORI LOCALI 62
5.3. VARIATIA SI REPARTITIA ELEMENTELOR CLIMATICE 63
5.3.1.TEMPERATURA AERULUI 63
5.3.2.UMEZEALA RELATIVA A AERULUI 68
5.3.3.NEBULOZITATEA 70
5.3.4.DURATA DE STRALUCIRE A SOARELUI(DE INSOLATII) 72
5.3.5.PRECIPITATIILE 73
5.3.6.DINAMICA ATMOSFEREI 76
5.4. REGIONAREA TOPOCLIMATICĂ ŞI MICROCLIMATICĂ 79
5.4.1.Subunitatea topoclimatică a culmii Pietricica 79
5.4.2.Subunitatea topoclimatică a glacisului piemontan 79
5.4.3.Subunitatea topoclimatică a Culoarului Siret-Bistriţa 80
5.4.4.Subunitatea topoclimatică a versantului stâng al Culoarului Siret 80
5.4.5. Subunitatea topoclimatică a interfluviului Siret- Bistriţa 81
5.4.6.Subunitatea antropoclimatică a municipiului Bacău 81
5.4.6.1.Sectorul topoclimatic al zonei rezidenţiale şi centrale 82
5.4.6.2. Sectorul topoclimatic al zonei industriale din sud 83
5.4.6.3. Sectorul topoclimatic din nordul municipiului 83
6. HIDROGRAFIA
6.1 APELE FREATICE 84
6.2. REGIMUL SCURGERII APEI PE RÂUL SIRET 86
6.2.1.SCURGEREA MEDIE 87
6.2.2. SCURGEREA MAXIMĂ 88
6.2.3.SCURGEREA MINIMA 89
6.3.REGIMUL SCURGERII APEI PE RAUL BISTRITA 90
6.3.1.SCURGEREA MEDIE 91
6.3.2.SCURGEREA MAXIMA SI MINIMA 92
6.4.REGIMUL HIDROLOGIC AL AFLUENTILOR MICI DIN IMPREJURIMILE BACAULUI 92
6.5.SCURGEREA ALUVIUNILOR 94
6.6.REGIMUL TERMIC SI AL FENOMENELOR DE INGHET 96
7. VEGETAŢIA SI FAUNA
7.1. ETAJUL PĂDURILOR DE FOIOASE 99
7.1.1.FĂGETELE 99
7.1.2.GORUNETELE 100
7.1.3.FĂGETELE AMESTECATE 100
7.2.ETAJUL DE SILVOSTEPĂ 101
7.3. VEGETAŢIA ARBORESCENTĂ INTRAZONALĂ 101
7.4.VEGETAŢIA IERBOASĂ 101
7.4.1.PAJIŞTILE DE DEAL 101
7.4.2.PAJIŞTILE DE LUNCĂ 102
7.5. FAUNA 102
7.6 OCROTIREA MEDIULUI 103
8. SOLURILE
8.1 CONDIŢII PEDOGENETICE 105
8.2. TIPURI DE SOLURI 105
8.2.1. DOMENIUL SUBCARPATIC 106
8.2.2. IN DOMENIUL DE PODIŞ 107
8.2.3. SOLURILE INTRAZONALE 107
CONCLUZII 110
BIBLIOGRAFIE 114

Extras din document

1.INTRODUCERE

Existenţa şi prezenţa de milenii a omului pe un teritoriu aflat la o răspântie de timpuri şi locuri, a avut inflenţe complexe asupra mediului din municipiul Bacău şi împrejurimilor sale.

Devenind agent morfogenetic complex ca de altfel şi principala sursă de poluare, activitatea antropică desfăşurată de-a lungul timpului şi accelerată in ultimii 30 -40 de ani, a contribuit uneori în mod decisive la tendinţa de degradare a calităţii actuale a mediului înconjurător.

Lucrarea “ Caracterizarea fizico-geografică a municipiului Bacău şi împrejurimilor ce se constituie în lucrarea de licenţa îşi propune să analizeze în mod cât mai amănunţit contextual natural al arealului luat în considerare.

În această lucrare se prezintă particularităţile cadrului natural, afectat mai puţin, fiecare capitol major dezbătând anumite direcţii din geografia fizică precum şi geologie, relief, climă, hidrografie, vegetaţie şi soluri.

Deasemeni s-a scos în evidenţă caracterul de tranziţie al cadrului natural în ansamblul său, între două unităţi geografice distinte: Podişul Moldovei ( Colinele Tutovei), ca şi partea a vechilor structuri din cratogen şi Subcarpaţii Orientali ( Culmea Pietricica Bacăului), ca element al geosinclinalului carpatic, fiind pusă în evidenţă şi individualitatea geografică a Culoarului Siretului.

Am cautat să prezint anumite particularităţi ale ramurilor geografiei fizice expuse în această lucrare pentru a accentua individualitatea zonei. Pentru a exemplifica am folosit o serie de harţi, tabele ,grafice, sau chiar poze din anumite locuri în care unele fenomene sa fie evidenţiate cât mai explicit.

Principala concluzie ce se desprinde este aceea că municipiul Bacău şi împrejurimile sale reprezintă un areal geografic destul de vast şi complex cu multe particularităţi specifice.

Lucrarea a fost elaborată prin directa îndrumare a domnului profesor universitar doctor Petru Olariu, căruia îi mulţumesc pentru exigenţa ştiinţifică pe care mi-a impus-o şi pentru tot sprijinul şi ajutorul acordat la finalizarea acesteia.

Deasemeni mulţumesc colectivului catedrei de geografie al Universităţii “Ovidius” Constanţa pentru amabilitatea cu care au fost întâmpinate solicitările mele.

Pentru elaborarea lucrării a fost necesară consultarea unei vaste şi variate bibliografii : ( lucrări scrise, harţi, atlase, statistici etc.)

Deasemeni s-a impus valorificarea unor şiruri lungi şi omogene de informaţii cu caracter meteorologic, hidrologic, etc.

Aduc pe această cale mulţumiri instituţiilor şi reprezentanţilor acestora de la care am obţinut acest complex de date atât de valoros, precum Agenţiei de Protecţie a Mediului Bacău, Apele Române Bacău , Serviciului de Prognoză a vremii Bacău, etc.

ISTORICUL CERCETĂRILOR

Favorizat prin poziţia "de contact" la interferenţa celor două unităţi geologice şi geografice, spaţiul geografic al Bacăului - locuit din antichitate - a constituit obiectul unor preocupări şi cercetări cu caracter geografic. In scrierile antice ale lui Herodot, Strabon, Pompeius, Mela, Ptolomeu, Pliniu cel Bătrân, s.a. Şiretul era denumit Ararrus - Hierassus. In Evul mediu timpuriu apar toponime noi ca hidronimul slav, Bistriţa, etc. In cronicele moldovene ale lui Gr. Ureche, M.Costin şi I.Neculce se întâlnesc şi multe informaţii cu caracter geografic, referitoare la aşezări, inundaţii, secete, drumuri.

În domeniul geologiei, primele cercetări mai amănunţite le efectuează Gr.Cobălcescu (1883), care face şi unele precizări asupra limitei de vest a Sarmaţianului din Platforma Moldovenească. Urmează Sabba Ştefănescu (1897) şi I.Simionescu (1903) care stabileşte denumiri pentru subdiviziunile Sarmaţianului: Volhinian, Basarabian şi Chersonian.

Depozitele cuaternare din acest teritoriu au fost studiate atât de geologi (T.Bandrabur şi P.Giurgea, 1965) cât şi de geomorfologi.

Asupra geologiei zonei miocene (Subcarpaţi) există multe studii publicate, cele mai vechi fiind ale lui S.Athanasiu (1907) D.M.Preda (1907) şi H.Grozescu (1918). Lucrările fac precizări asupra structurii, litologiei, tectonicii, etc. dar şi multe referiri la particularităţi ale evoluţiei unor forme de relief. Mai târziu au efectuat cercetări geologice şi T.Bor (1954), P.Polonic şi G.Polonic (1961), N.Geamănu şi col. (1962), I.Drăghici şi colab.(1963) - toţi citaţi de C.Brânduş, 1981; Bicalonesi (1972).

O problemă deosebit de importantă a constituit-o cercetarea raporturilor tectonice de ansamblu dintre Platforma Moldovenească şi unitatea de orogen. Studiile se referă la regiuni mai extinse deoarece contactul dintre aceste două mari geostructun este complex.

Primul care a semnalat scufundarea părţii de vest a Platformei Moldoveneşti şi invadarea acestei borduri de către cutele carpatice şi subcarpatice, şariate şi deversate, a fost L.Mrazec (1914), care introduce şi noţiunea: Falia Pericarpatică. Ulterior mai mulţi geologi, geofizicieni şi geografi au adus numeroase precizări în acest sens: I.Gavaţ, St.Airinei, R.Botezatu, M.Vencov (1963), V.Mutihac (1990), Gr.Posea (1993), etc.

Cercetarea reliefului a constituit preocupări numeroase şi diferenţiate asupra celor două unităţi: Podişul Moldovei şi Subcarpaţii. Poziţia geografică de contact a arealului de care ne ocupăm a condus la concluzia că , în prezent, nu există nici o lucrare care sa se refere la întregul său areal, tratat în mod unitar. Se simţea necesitatea elaborării unui astfel de studiu complex. Există, în schimb mai multe lucrări asupra unor subdiviziuni din acest teritoriu: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, văile Bistriţei sau Siretului, Subcarpaţii Tazlăului.

Fisiere in arhiva (1):

  • Caracterizare Fizico-Geografica a Municipiului Bacau si a Imprejurimilor Sale.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢA FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE NATURII ŞI ŞTIINŢE AGRICOLE SPECIALIZAREA GEOGRAFIE