Comuna Corlatel - studiu de geografie umana

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Comuna Corlatel - studiu de geografie umana.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 24 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

INTRODUCERE

Caracterul de specificitate care dă măsura personalizării unei așezări omenești este rezultatul interacțiuni și evoluției unor factori de o complexitate deosebită. Alături de obiceiuri, tradiții și de cadrul natural, trecutul istoric lasă o amprentă deosebită asupra dezvoltării unei localități. Teritoriul studiat este localizat în partea de sud a județului Mehedinți și are o suprafața de 4 654 hectare potrivit Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți situație dată la 31.12.2013 și o populatie în anul 2011 de 1 366 locuitori și cuprinde 2 localitați : Corlățel- reședința de comună și satul Valea Anilor.

Comuna Corlățel se învecinează în partea de nord cu comuna Pădina, la vest cu orașul Vânju Mare, la sud satul Recea, iar la est comuna Vlădaia. Comuna este amplasată la contactul Câmpiei Blahniței cu Piemontul Bălăciței și a avut de-a lungul timpului condiții propice dezvoltării agriculturii, fapt determinat și de existența unui climat submediteranean în cadrul căreia predomină iernile blânde.

Relieful Câmpiei Înalte se caracterizează prin altitudinii cuprinse între 130 m în partea de vest și 200 m în partea de est, separate de un povârniș dezvoltat pe direcția nord-sud., clima este temperat-continentală cu influențe mediteraneene, rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Drincea și de afluenții săi .

La recesământul populației din anul 2002, populația stabilă era de 1584 locuitori, 779 bărbați și 805 femei, sporul natural negativ -22,9‰. Din punct de vedere economic, comuna nu deține obiective importante de tip industrial, iar activitatea de industrie mică și servicii este nesemnificativă, activitatea predominantă în care este ocupată majoritatea populației este agricultura, pământul fiind exploatat predominant în gospodării individuale, teritoriul comunei având o suprafață totală de teren agricol de 4 135 hectare, din care 3 599 hectare teren arabil ocupat de culturi de cereale în special, pășuni 31 hectare, vii și livezi 219 hectare, iar suprafața ocupată de păduri este de 67 hectare. Potențialul subsolului se caracterizează prin existența nisipurilor si pietrișurilor identificate pe versanți unor văii care sunt puțin valorificate datorită calitații agregatelor.

Comuna Corlățel, localizată în sud-estul județului Mehedinți, este în zona de influență a orașului Vânju Mare, iar teritoriul administrativ al comunei este străbătut de drumul județean 606 recent modernizat și drumul comunal 121 ce leagă reședința de comună satul Corlățel de satul Valea Anilor cere este nemodernizat, prin ambele drumuri se realizează accesul la DN 56 A și implicit legăturile cu localitățile din județ.

Comuna Corlățel nu dispune de un cadru natural și antropic valoros astfel că nu prezintă un interes deosebit pentru promovarea turismului, cu toate acestea are valori etnografice în prelucrarea fierului și a dogăritului, și se mai păstreză anumite sărbători și obiceiuri cum ar fi : Colindatul în ajunul Crăciunului, Scormonitul în foc, Sorcova, Împodobitul porților cu ramuri verzi de Duminica Floriilor și de Sfântul Gheorghe, Focul Mucenicilor, Sânzienele, claca, nedeia satului ce coincide cu anumite sărbători religioase. Cele mai vechi urme de așezări umane în aceasta zonă a Mehedințiului sunt prezente încă din neolitic si din epoca bronzului, fapt atestat de descoperirile arheologice de la Corlățel.

Fondul construit era constituit din gospodării ce cuprindeau case tipic rurale în care erau utilizate materiale de construcție specifice zonei de câmpie - cărămidă crudă (chirpici), iar ca învelitoare paiele sau tulpini de floarea-soarelui mai puțin țiglă.

Actuala etapă de trecere la economia de piață, autonomia fiecărei comune, constituirea proprie a bugetelor de venituri și cheltuieli, alocarea de subvenții de la bugetul de stat pentru realizarea de noi investiții, cât și cointeresarea celor cu inițiative în domeniul privatizării prin acordarea de credite avantajoase, pot conduce atât în perioada imediat următoare cât și pe termen lung la devenirea comunei Corlățel ca un centru agricol -social și cultural în aceasta zonă a județului Mehedinți.

Toate aceste elemente de cunoaștere, cât mai ales curiozitatea unei împliniri geografice m-au determinat să îndrept pașii și spiritul în realizarea prezentei monografii geografice, a unui colț de țară pe cât de interesant, pe atât de necunoscut lumii geografice majoritare.

Prezentul studiu a fost susținut de numeroase metode și procedee de analiză și evaluare care să permită o vizualizare concretă și corectă asupra evoluției și perspectivelor de dezvoltare a comunei. Metodele și procedeele de cercetare folosite au fost atât tradiționale (analiza, sinteza, comparația, observația directă și indirectă, descrierea, algoritmul, metoda cartografică, istorică) cât și moderne.

Pentru întocmirea lucrării de un real folos mi-au fost materialele puse la îndemână de Arhivele Naționale - județul Mehedinți, Direcția Județeană de Statistică Mehedinți, Stațiile Meteorologice Calafat, Bâcleș și Drobeta Turnu Severin și Primăria Corlățel.

Fisiere in arhiva (1):

  • Comuna Corlatel - studiu de geografie umana.doc

Bibliografie

1. Albuletu, I. + colaboratori (1980) - Localitățile Judetului Mehedinti, editată de Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă Mehedinti, Drobeta Turnu Severin.
2. Andrei, Madalina Teodora (2004) - Geografia populației și așezărilor umane - Caiet de lucrări practice, Editura Mondoro, București.
3. Badea, L., Dinu, Mihaela (1974) - Depresiunile de contact din estul Podișului Mehedinti,SSGGG, Geogr. XXI; 2.
4. Basarabeanu, N., Buga, Dr., Erdeli, G. (1979) - Degradările de teren din vatra satelor judetuluiMehedinți cu privire specială asupra așezărilor din bazinul Topolnitei, Bahnei, Coșuștei, - AUB - Geografice XXVIII.
5. Bordânc, Florica (1971) - Consideratii geografice privind modul de utilizare a terenurilor in județul Mehedinți - AUB - Geografice XXVIII.
6. Bugă, Dr. (1969) - Considerații geografice privind vatra și moșia așezămintelor din Oltenia, Comunicări Geografice SSG, IX.
7. Candea, Melinda., Isbașoiu, C. (1999) - Geografia agriculturii. Editura Universitatii București.
8. Chipurici, N. (1982) - Un secol din viața satelor mehedințene, Directia Regionala de Statistică, București
9 Coteț, P. (1957) - Câmpia Olteniei,
10. Cucu, V. (1981) - Geografia populatiei și așezărilor omenești, Editura Didactica și Pedagogică, București
11. Cucu, V. (1995) - Romania - Geografie umană, Editura Glasul Bucovinei, Iași.
12. Cucu, V. (2000) - Geografia așezărilor rurale. Editura Domino, Târgoviște.
13. Cucu, V., Cucu Popova Ana (1980) - Județul Mehedinți, Editura Academiei R.S.R., București.
14. Dragu, Gh.(1973) - Toponimia geografică, partea I. Centrul de multiplicare al Universitatii București
15. Dragu, V. + colaboratori (2000) - Geografie - geologie, ghid metodologic. Editura Polirom, București.
16. Dulamă, Maria-Eliza (1996) - Didactica geografică. Editura Clusium, Cluj-Napoca.
17. Dulamă, Maria-Eliza (2004) - Modelul invățării depline a geografiei. Editura Clusium, Cluj-Napoca.
18. Erdeli, G. (1978) - Orientări noi privind sistematizarea așezdrilor rurale in judetul Mehedinti, SGUB.
19. Erdeli, G, lacob Gh.(1979) - Considerații geografice asupra așezărilor omenești din Piemontul Strehaia; AUB-Geogr. XXVIII.
20. Erdeli G., Candea, Melinda (1984) - Așezarea rurală-componenta principală a peisajului geografic românesc, BSSGR,VM.
21. Erdeli, G. (1996) - Podișul Mehedinți Editura Metropol, București.
22. Erdeli, G, Candea, Melinda., Braghina, C, Costachie, S., Zamfir, Daniela (1999) _ Dictionar de geografie umană, Editura Corint, București.
23. Erdeli, G. Dumitrache, Liliana (2001) - Geografia populației. Editura Corint, București.
24. Gaștescu, P. (1998) - Ecologia agezărilor umane. Editura Universității, București.
25. Giurescu, C.C. (1957) - Principatele române la începutul sec XIX. Constatări istorice, economice și statistice, pe temeiul hărții ruse din 1835. Editura știintifică, București.
26. Graur, Al. (1972) - Nume de locuri, Editura știintifică, București
27. Ielenicz, M. + Colaboratori (1999) - Dicționar de geografie fizică. Editura Corint, București.
28. Ionescu Ion de la Brad (1868) - Agricultura românească din judetul Mehedinți, București
29. Iordan, lorgu (1952) - Nume de locuri din R.P.R., Editura Academiei, București.
30. Iordan, lorgu (1963) - Toponimie românească .Editura Academiei R.P.R., București.
31. Isbășoiu, C (1984) - Despre formarea și evoluția satelor din Oltenia, B.S.G., vol. VII, București
32. Lahovari, G.I. și Colab (1898) - Marele Dicționar geografie al României
33. Matei, Elena (2004) - Culoarul Dunrii intre Orșova si Ostrovul Mare - impactul activitatilor antropice asupra componentelor mediului, Editura Universitară, București.
34. Mazilu, Mirela (2003) - Noțiuni teoretice generale de demografie. Editura Mirton, Timișoara
35. Mândruț, O., Ungureanu, Valerica., Mierla, I. (1982) - Metodica predarii geografiei. Editura Didactică și Pedagogică, București.
...