Comuna Corlățel - studiu de geografie umană

INTRODUCERE

Caracterul de specificitate care dă măsura personalizării unei așezări omenești este rezultatul interacțiuni și evoluției unor factori de o complexitate deosebită. Alături de obiceiuri, tradiții și de cadrul natural, trecutul istoric lasă o amprentă deosebită asupra dezvoltării unei localități. Teritoriul studiat este localizat în partea de sud a județului Mehedinți și are o suprafața de 4 654 hectare potrivit Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Mehedinți situație dată la 31.12.2013 și o populatie în anul 2011 de 1 366 locuitori și cuprinde 2 localitați : Corlățel- reședința de comună și satul Valea Anilor.

Comuna Corlățel se învecinează în partea de nord cu comuna Pădina, la vest cu orașul Vânju Mare, la sud satul Recea, iar la est comuna Vlădaia. Comuna este amplasată la contactul Câmpiei Blahniței cu Piemontul Bălăciței și a avut de-a lungul timpului condiții propice dezvoltării agriculturii, fapt determinat și de existența unui climat submediteranean în cadrul căreia predomină iernile blânde.

Relieful Câmpiei Înalte se caracterizează prin altitudinii cuprinse între 130 m în partea de vest și 200 m în partea de est, separate de un povârniș dezvoltat pe direcția nord-sud., clima este temperat-continentală cu influențe mediteraneene, rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Drincea și de afluenții săi .

La recesământul populației din anul 2002, populația stabilă era de 1584 locuitori, 779 bărbați și 805 femei, sporul natural negativ -22,9‰. Din punct de vedere economic, comuna nu deține obiective importante de tip industrial, iar activitatea de industrie mică și servicii este nesemnificativă, activitatea predominantă în care este ocupată majoritatea populației este agricultura, pământul fiind exploatat predominant în gospodării individuale, teritoriul comunei având o suprafață totală de teren agricol de 4 135 hectare, din care 3 599 hectare teren arabil ocupat de culturi de cereale în special, pășuni 31 hectare, vii și livezi 219 hectare, iar suprafața ocupată de păduri este de 67 hectare. Potențialul subsolului se caracterizează prin existența nisipurilor si pietrișurilor identificate pe versanți unor văii care sunt puțin valorificate datorită calitații agregatelor.

Comuna Corlățel, localizată în sud-estul județului Mehedinți, este în zona de influență a orașului Vânju Mare, iar teritoriul administrativ al comunei este străbătut de drumul județean 606 recent modernizat și drumul comunal 121 ce leagă reședința de comună satul Corlățel de satul Valea Anilor cere este nemodernizat, prin ambele drumuri se realizează accesul la DN 56 A și implicit legăturile cu localitățile din județ.

Comuna Corlățel nu dispune de un cadru natural și antropic valoros astfel că nu prezintă un interes deosebit pentru promovarea turismului, cu toate acestea are valori etnografice în prelucrarea fierului și a dogăritului, și se mai păstreză anumite sărbători și obiceiuri cum ar fi : Colindatul în ajunul Crăciunului, Scormonitul în foc, Sorcova, Împodobitul porților cu ramuri verzi de Duminica Floriilor și de Sfântul Gheorghe, Focul Mucenicilor, Sânzienele, claca, nedeia satului ce coincide cu anumite sărbători religioase. Cele mai vechi urme de așezări umane în aceasta zonă a Mehedințiului sunt prezente încă din neolitic si din epoca bronzului, fapt atestat de descoperirile arheologice de la Corlățel.

Fondul construit era constituit din gospodării ce cuprindeau case tipic rurale în care erau utilizate materiale de construcție specifice zonei de câmpie - cărămidă crudă (chirpici), iar ca învelitoare paiele sau tulpini de floarea-soarelui mai puțin țiglă.

Actuala etapă de trecere la economia de piață, autonomia fiecărei comune, constituirea proprie a bugetelor de venituri și cheltuieli, alocarea de subvenții de la bugetul de stat pentru realizarea de noi investiții, cât și cointeresarea celor cu inițiative în domeniul privatizării prin acordarea de credite avantajoase, pot conduce atât în perioada imediat următoare cât și pe termen lung la devenirea comunei Corlățel ca un centru agricol -social și cultural în aceasta zonă a județului Mehedinți.

Toate aceste elemente de cunoaștere, cât mai ales curiozitatea unei împliniri geografice m-au determinat să îndrept pașii și spiritul în realizarea prezentei monografii geografice, a unui colț de țară pe cât de interesant, pe atât de necunoscut lumii geografice majoritare.

Prezentul studiu a fost susținut de numeroase metode și procedee de analiză și evaluare care să permită o vizualizare concretă și corectă asupra evoluției și perspectivelor de dezvoltare a comunei. Metodele și procedeele de cercetare folosite au fost atât tradiționale (analiza, sinteza, comparația, observația directă și indirectă, descrierea, algoritmul, metoda cartografică, istorică) cât și moderne.

Pentru întocmirea lucrării de un real folos mi-au fost materialele puse la îndemână de Arhivele Naționale - județul Mehedinți, Direcția Județeană de Statistică Mehedinți, Stațiile Meteorologice Calafat, Bâcleș și Drobeta Turnu Severin și Primăria Corlățel.