Evoluția teritorială a orașului Ungheni

INTRODUCERE

Argumentarea temei

Lărgirea domeniilor de activitate, în urma dezvoltării ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei, în general trecerea societăţii de la un statut de consumator pasiv la cel de consumator activ au făcut ca spaţiul geografic să înregistreze, în anumite secvenţe ale sale, dereglări ale echilibrului anterior, amenajarea şi organizarea sa devenind o necesitate obiectivă, absolut necesară.

Astfel, modificările apărute în perioada dintre anii 1985-2004 în structura fondului funciar al oraşului Ungheni reprezintă obiectivul esenţial al lucrării date. Ele impun o analiză în dinamică şi pe categorii a fondului funciar, care relevă urmările pozitive şi negative ale procesului de evoluţie şi dezvoltare a oraşului.

Organizarea teritoriului are o mare semnificaţie pentru practica sistematizării, modernizării şi remodelării urbane. În continuare se urmăreşte crearea unei imagini reale asupra teritoriilor şi practicilor de folosire a terenurilor din intravilanul oraşului. Este vorba şi de a evidenţia o folosire greşită, risipa, nefolosirea, scoaterea din folosinţă sau refolosinţa terenurilor.

Fiind totodată localitate natală, apare interesul de a elabora un studiu asupra situaţiei generale şi particulare a categoriilor prioritare de terenuri care compun fişa cadastrală a oraşului Ungheni.

Scopul lucrării şi obiectivele lucrării constau în identificarea genezei, particularităţilor şi perspectivelor de evoluţie teritorială, a particularităţilor demografice şi a perspectivelor de evoluţie a proceselor social-demografice în oraşul Ungheni, precum şi elaborarea recomandărilor practice privind optimizarea şi dezvoltarea durabilă a fenomenelor demografice în oraş.

Analiza demografică şi teritorială este centrată pe atingerea următoarelor obiecive:

- cercetarea aspectelor teoretico-metodologice de studiere a fenomenului urban ;

- studierea informaţiei bibliografice şi statistice, precum şi a materialelor arhivistic şi cartografic privind extinderea teritorială şi consolidarea sistemului de populare;

- analiza premiselor istorice, a condiţiilor şi factorilor determinanţi în evoluţia fenomenelor demografice şi sociale ale municipiului;

- analiza şi evaluarea dinamicii şi structurii populaţiei;

- elaborarea unor propuneri privind optimizarea organizării teritoriale.

Metodele de utilizare

Metodele principale utilizate în studiu sunt:

a. metoda cartografică;

b. metoda statistică;

c. lucrul cu arhiva;

d. lucrul în teren

e. metoda istorică

f. metoda descrierii

g. metoda analizei

h. metoda obsevaţiei

Structura lucrării

Lucrarea este structurată în 3 capitole. Introducerea cuprinde o prezentare a obiectivelor si metodelor cu care se operează, după care urmează date ce alcătuiesc imaginea generală despre oraşul Ungheni,Concluzii si Anexe.

Capitolul I este format din 3 subcapitole in care se face o prezentare generala a asezarii geografice a orasului si apoi o descriere a evolutiei demografiei a localitatii,deasemenea se analizeaza consolidarea sistemului de populare.

Al II-lea capitol este alcatuit din 2 subcapitole in care se descrie influenţa condiţiilor naturale si conditilor social-economice asupra modului de utilizare al terenului; particularităţile litologice, de relief, climaterice, hidrografice, ale biodiversităţii şi solului si dezvoltarea proeselor de imbunatatire funciara in folosirea terenurilor agricole din limitele orasului.

Partea cea mai importantă o reprezintă capitolul 3 care este compus din 3 subcapitole. Iniţial sînt analizate categoriile de terenuri în dinamică. Astfel, sunt descrise aparte terenurile agricole,( arabile, plantaţiile multianuale, păşunile şi fâneţele); terenurile silvice; terenurile acvatice; construcţiile şi curţile; drumurile, terenurile degradate. Se analizează schimbările care au avut loc, cu consecinţele respective; prezintă amplasarea spaţială a elementelor fundamentale ale teritoriului oraşului: perimetrul, intravilanul, extravilanul, zonarea funcţională; se descriu amenajările funciare care au fost efectuate pe teritoriul localităţii, precum şi realitatea în amplasarea, suprafaţa şi evoluţia zonelor funcţionale în raport cu standardele curente.

Concluziile expun principalele rezultate obţinute în analiza categoriilor de teren, precum şi analiza schimbărilor spaţiale. De asemenea sunt date unele propuneri cu privire la îmbunătăţirea structurii fondului funciar.

Ultimul capitol cuprinde bibliografia care a fost necesară pentru realizarea lucrării.