Fenomenul Balcanizării în Contextul Securității Europene

Introducere

Principala ameninţare la adresa stabilităţii Europei, din spaţiul non-UE, rămână zona ce poate fi etichetată drept „călcâiul lui Ahile”, din cauza considerării ei drept

posibil punct generator al unei înlănţuiri de crize. Statele balcanice, formate în cea mai mare parte din statele Fostei Republici Iugoslave, care constituie renumitul ,,butoi de pulbere” al istoriei europene au constituit, dea lungul timpului, o sursă majoră de instabilitate şi conflict în Europa.

Pentru analiza complexă a subiectului trbuie să ţinem cont dede complexitatea acestui proces cu adînci rădăcini în istorie cu un parcurs vrtiginos, care a atras atenţia de la început omenirii. Este fenomenul care continuă şi în timpul de faţă şi nimeni nu se îndoieşte că aceta are continuare. Totodată studierea este cu atît mai dificilă cu cît o serie de factori din care sa format fenomenul balcanizării, şi cei care au influienţat. Vorbim aici de specificul local, mentalitatea “individului balcanic”,vorbim de influienţele istorice, care cuprin influienţele culturale influienţele de ordin religios, simplele fapte istorice, influienţa şi interesele externe, rolul personalităţilor marcante ş.a.m.d.

Fenomenul în cauză este şi acum actual datorită faptului că şi pînă în present acesta este reprezentarea vie a unui conflict cu un bogat lux de amănunte. Pentru R. Moldova acest subiect este actual datorită sitaţiei orecum asemănătoare în care ne aflăm (sitaţia regiunilor Transnistria, Găgăuzia, etniilor bulgară şi romă), totodata planul de aderare al U.E., o plasează pe Moldova după o eventuală aderare în reginea “Balcanilor de Est“, şi ar uma să adere odată cu Serbia.

Obiectivul general al lucrării este: Caracteristica fenomenului balcanizării, din cadrul spaţiului european.Pentru realizarea acestui obiectiv a fost necesar aplicarea urmatoarelor sarcini:

-Analiza bibliografiei editate pînă în prezent.

-Studierea materialelor cartografice ce ţin de fenomenul în cauză.

-Evaluarea structurii activitaţii socio-umane.

-Evaluarea din puct de vedere cultural a regiunii balcanice.

-Stabilirea legăturilor dinre evenimentele trecutului cu cele din present.

-Determinarea posibilelor evoluţii ulterioare ale spaţiului balcanic.

-Găsirea de soluţii, compromisuri, penru reolvarea conflictelor balcanice.

Pentru a facilita studiul am folosit un şir de metode : metoda analizei- analizind toate sursele bibliografice, datele şi informaţia primita in urma lucrului în teren, metoda comparativă, metoda suprapunerii harţilor tematice, metoda statistică, iar pentru a oferi lucrarii un aspect stiinţific am utilizat si metoda grafica folosind ca support grafice si tabele.

Lucrarea data vine să descrie cu lux de amănunte ceia ce la prima vedere pare simplu dar care totodată dispune de de resurse immense de informaţie, care face din studio dat un şir interminabil de evenimente care te fac să cauţi legătura cu trecutul şi cu tot ceia ce înseamnă balcanizare.