Cuprins
- REZUMAT 5
- RÉSUMÉ 5
- CUVINTE CHEIE/MOTS-CLÉS 6
- INTRODUCERE 7
- CAPITOLUL I - FUNDAMENTE TEORETICE ȘI METODOLOGICE ALE STUDIULUI 11
- 1. FUNDAMENTE CONCEPTUALE ALE STUDIULUI 11
- 2. BAZE DE DATE ȘI OBȚINEREA ACESTORA 12
- CAPITOLUL II - TRANSPORTURILE RUTIERE ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA 22
- 1. CADRUL LEGAL AL CURCULAȚIEI RUTIERE ÎN ROMÂNIA ȘI EUROPA 22
- 2. TRANSPORTURILE - FACTOR CHEIE ÎN SUSȚINEREA DEZVOLTĂRII SOCIO-ECONOMICE A ROMÂNIEI 25
- 3. COSTURILE DE TRANSPORT DE PERSOANE LA NIVELUL EUROPEAN 30
- 3.1. Costurile de transport generalizate 30
- 3.2. Costurile corelate cu distanța parcursă 31
- 3.3. Costurile pentru timpul de călătorie 32
- 4. COMPARAȚIA ÎNTRE TRASEELE IAȘI - PARIS ȘI ARAD - MADRID 32
- CAPITOLUL III - TRAIECTORIILE ROMÂNILOR CĂTRE EUROPA 38
- 1. MOBILITATEA UMANĂ ȘI EVOLUȚIA MIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA 39
- 2. TRAIECTORIILE MIGRANȚILOR ROMÂNI CĂTRE EUROPA 41
- 3. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU FIECARE PROFIL DE MOBILITATE 42
- 3.1. Acordurile Bilaterale 42
- 3.2. E.U.R.E.S. România - Portalul european pentru mobilitatea forței de muncă 43
- 3.3. Agenții privați 44
- 3.4. Muncitori detașați 45
- 3.5. Mediere informală sau căutare individuală 45
- 4. CAPITALUL SOCIO-TERITORIAL AL ROMÂNIEI ȘI IMPACTUL MIGRAȚIILOR PE TERITORIUL DE PLECARE 46
- 4.1. Capitalul socio-teritorial al României 47
- 4.2. Impactul migrației asupra teritoriului de plecare, România 49
- 5. DIRECȚIA MIGRAȚIILOR ÎN FUNCȚIE DE CEREREA DE PE PIAȚA TRANSPORTURILOR DE PERSOANE 51
- CAPITOLUL IV - INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI „PERCEPȚIA PERSOANELOR CARE AU PĂRĂSIT ROMÂNIA DESPRE MIJLOACELE DE TRANSPORT INTERNAȚIONAL DE PERSOANE, DESPRE FENOMENUL DE MIGRAȚIE ȘI DESPRE EFECTELE PANDEMIEI DE COVID-19” 60
- 1. SECȚIUNEA 1 - LOCUL DE PROVENIENȚĂ AL RESPONDENȚILOR ȘI LOCUL UNDE S-A REALIZAT MIGRAȚIA 60
- 2. SECȚIUNEA 2 - MIJLOACELE DE TRANSPORT PE CARE RESPONDENȚII LE-AU UTILIZAT PENTRU A AJUNGE ÎN ȚARA DE DESTINAȚIE 62
- 3. SECȚIUNEA 3 - MOTIVELE PENTRU CARE RESPONDENȚII AU PĂRĂSIT ROMÂNIA ȘI PENTRU CARE AU ALES ȚARA SPRE CARE S-A REALIZAT MIGRAREA. PERSOANELE CU CARE AU PĂRĂSIT SAU NU ROMÂNIA 65
- 4. SECȚIUNEA 4 - EFECTELE PRODUSE DE ÎNCEPEREA PANDEMIEI DE COVID-19 ÎN VIEȚILE RESPONDENȚILOR 67
- CONCLUZII 68
- BIBLIOGRAFIE 70
- ANEXA 1 72
Extras din licență
Rezumat
Internaționalizarea este un proces nou pentru România și care încearcă să ia amploare, făcând pași mici, pe teritoriul țării noastre. Fenomene recente în istoria urbană, internaționalizarea economică și a transporturilor sunt două subiecte de studiu care se intersectează profund. Internaționalizarea rutieră se definește ca fiind un proces prin care România, ca entitate statală, alături de orașele de pe teritoriul său creează legături diverse cu statele europene, din raționamente economice și demografice.
Lucrarea de licență intitulată „Internaționalizarea sistemului urban din România prin prisma relațiilor rutiere” își propune să deslușească problemele cu care se confruntă statul român în deșfășurarea procesului anevoios de dezvoltare economică și care sunt, mai cu seamă, realitățile din spatele planurilor și proiectelor de construcție a unei infrastructuri sustenabile în țara noastră. Totodată, acest studiu își propune să analizeze legăturile pe care România, în special Regiunile de Dezvoltare, le deține cu statele Uniunii Europene și nu numai, tocmai pentru a înțelege intensitatea mai mică sau mai mare a manifestării procesului de internaționalizare.
De asemenea, prin aplicarea chestionarului „Percepția persoanelor care au părăsit România despre mijloacele de transport internațional de persoane, despre fenomenul de migrație și despre efectele pandemiei de COVID-19”, se dorește a se afla care sunt motivele reale pentru care con-naționalii noștri au ales să emigreze din România și care sunt traiectoriile pe care aceștia le-au urmat în drumul lor spre un trai mai bun, la care vom adăuga opiniile dânșilor despre ceea ce înseamnă dezvoltarea economico-socială a România, unde vom include aspecte ce țin de domeniul transporturilor rutiere, de migrației și de impactul pe care pandemia de COVID-19 l-a avut asupra vieților lor.
Introducere
Problematica internaționalizării economice ocupă un interes limitat în geografia economică actuală. Cu toate acestea, în cazul orașelor din România, ea devine un subiect strategic în spațiul politico-decizional. Datorită faptului că sunt manifestări relativ noi în istoria urbană, internaționalizarea economică și cea a transporturilor sunt două subiecte de studiu care se întrepătrund totalmente. Internaționalizarea sistemelor urbane prin prisma relațiilor rutiere este caracterizată ca fiind un proces prin care România, ca stat, alături de localitățile sale componente dezvoltă diverse conexiuni cu alte statele europene, din rațiuni economico-demografice, prin intermediul infrastructurii rutiere de transport.
La baza alegerii acestei teme a stat dorința proprie de a cunoaște mai multe detalii despre infrastructura de transport rutier din România, având în față realități și experiențe uluitoare despre aceasta, dar și de a descoperi care sunt legăturile pe care statul român le deține cu continentul european, prin prima rețelei rutiere de care dispune.
„Poziția unui teritoriu într-un sistem teritorial superior este cel mai adesea analizată prin prisma accesibilității sale, un parametru care este „produsul principal al sistemului de transport”. Menirea principală a infrastructurii de transport este aceea de a face posibilă interacțiunea spațială, respectiv a mobilității persoanelor, bunurilor, informației și energiei necesare activităților sociale, culturale și economice. Calitatea infrastructurii de transport în termeni de capacitate, conectivitate, viteză de transport, etc., determină avantajele acțiunilor de localizare, respectiv avantajele competitive ale unui loc. Importanța rolului infrastructurii de transport în diferențierea teritoriilor și în dezvoltarea diferită a acestora este evidentă: cu cât un loc va avea acces mai ușor la localizările imputurilor materiale și la piețe, cu atât va fi mai productiv, mai competitiv și mai de succes decât locurile mai izolate sau periferice.” (Țurcănașu, Roșu, Eva, & Covăsneanu, 2020)
Prin transportul rutier se înțelege orice operațiune de transport care se realizează cu vehicule rutiere, pentru deplasarea persoanelor, mărfurilor și bunurilor, chiar dacă vehiculul rutier este pe o anumită porțiune transportat la rândul pe sau de pe un alt mijloc de transport; operațiunile și serviciile adiacente sau conexe transporturilor rutiere sunt considerate operațiuni de transport rutier. Transporturile rutiere , dintre toate categoriile de transport, s-au dezvoltat cel mai mult în ultimul secol, iar existența a aproximativ 15 milioane de km de drumuri modernizate în toată lumea, rețele stradale, etc. ale așezărilor și drumuri nemodernizate au contribuit la dezvoltarea transportului rutier.
Bibliografie
Apăvăloaei, M. A., Smirna, T. G., & Stamate-Ștefan, A. (2019). Dezvoltarea prin internaționalizare: opțiuni pentru România. București.
Black, R., Engbersen, G., Okolski, M., & Panțîru, C. (2010). A continent moving west? EU enlargement and labour migration from Central and Eastern Europe. Amsterdam: Amsterdam University Press.
Boboc, C., Vasile, V., & Todose, D. (2012). Vulnerabilities associated to migration trajectories from Romania to EU countries. Procedia. Social and Behavioral Sciences, 352-359.
Budd, L., & Ison, S. (2020). Responsible Transport: A post-COVID agenda for transport policy and practice. Transportation Research Interdisciplinary Perspectives.
Cristian, E. R., & Baragan, G. L. (2015). Identification of main economic and social causes of romanian migration. Ecoforum, 164-169.
Dida, A. I. (2013). Migrația și perspective demografice. București.
Faist, T. (2000). The Volume and Dynamics of International Migration and Transnational Social Spaces. Oxford: Oxford University Press.
Fistung, F., Miroiu, R., Popescu, T., & Șerbulescu, R. (2008). Transport competition: specific dimensions and influences of the Romanian market - The supporting process of sustainable development. București: Academia Română - Institutul Național de Cercetare Economică.
Fistung, F., Miroiu, R., Tătaru, D., Iștoc, M., & Popescu, T. (2013). Transport in support of process of socio-economic development of Romania, after 1990. 1st International Conference „Economic Scientific Research - Theoretical, Empirical and Practical Approaches”, 313-319.
Fremont, A., & Franc, P. (2010). Hinterland transportation in Europe: combined transport costs in versus road transport. J. Transport Geogr. 18 (4), 548-556.
Groza, O., Muntele, I., Țurcănașu, G., Rusu, A., & Boamfă, I. (2007). Atlasul teritorial al României. Iași.
Klein, J., & Fontain, J. (2004). La mobilisation du capital socio-territorial: le ces du technopôle Angus. Lien social et Politiques, 139-149.
Klein, J., Fontan, J., & Tremblay, D. (1998). Acción colectiva y activación del capital socio-territorial como reacción a la globalización: El caso de Montréal. Economía Sociedad y Territorio.
Oteanu, A. M. (2007). International circulatory migration as a local developing factor: The Romanian example. Anthropological Notebooks XIII/1, 33-44.
Ozden, C., & Schiff, M. (2006). International migrations, remittances and the brain drain. Washington DC: Editura Palgrave, Banca Mondială.
Persyn, D., Diaz-Lanchas, J., & Barbero, J. (2020, Aprilie 13). Estimating road transport costs between and within European Union regions. Transport Policy.
Pike, A. (2007). What kind of local and regional development and for whom? Vereinigtes Königreich.
Rotariu, T. (2009). Demografie și sociologia populației. Structuri și procese demografice. Iași: Editura Polirom.
Rusu, A. (2009). Teza de doctorat - „Rețeaua orașelor mari din estul României - între tranziție și internaționalizare economică”. Iași.
Sandu, D. (2013). Disparities and Flows in support the socio-economic development of Romanias administrative Regions. București.
Sandu, D., Radu, C., Constantinescu, M., & Ciobanu, O. (2004). A country report on romanian migration abroad: stocks and flows after 1989. Praga: Centrul Multicultural din Praga.
Sarcinschi, A. (2014). Migrația ca problemă de securitate. Studiu de caz: România. București: Editura Universității Naționale de Apărare „Carol I”.
Șuiu, A. (2017). Teza de doctorat - „Impactul migrațiilor internaționale asupra capitalului socio-teritorial și al dezvoltării locale. Rolul migrațiilor pentru muncă între România și Spania”. Timișoara: Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie.
Țurcănașu, G., Roșu, L., Eva, M., & Covăsneanu, A. (2020). Moldova accesibilă. Analiza fluxului de persoane și de trafic rutier din regiune. Iași: Editura „Altfel”.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Internationalizarea sistemului urban din Romania prin prisma relatiilor rutiere.docx