Microdepresiunea Malu cu Flori - Studiu geografic complex

Lucrarea de faţă reprezintă lucrarea de licenţă în specializarea geografie şi se intitulează: “Microdepresiunea Malu cu Flori - studiu geografic complex”.

Mi-am ales această temă întru-cât microdepresiunea Malu cu Flori reprezintă chiar comuna mea natală şi în calitate de viitor geograf am considerat că trebuie să-mi aduc contribuţia la cunoaşterea acestei zone cu prezentul şi trecutul ei, în adâncuri şi la suprafaţă sperând că astfel îmi îndeplinesc o datorie cetăţenească de a face cunoscut locuitorilor comunei şi a celor care vor fi interesaţi în cunoaşterea mai îndeaproape a tuturor problemelor specifice acestui colţ de ţară care trebuie şi merită a fi cunoscut.

Menţionez că asupra acestei zone nu s-au scris lucrări de sinteză publicate sau alte monografii, lucrarea mea pe lângă faptul că constituie lucrarea de licenţă, aceasta constituie şi o monografice care poate fi publicată mai târziu.

Lucrarea este structurată în 3 părţi şi 14 capitole în care am analizat tot ceea ce există pe teritoriul comunei accentuând mai mult pe caracterele dezvoltate: procesele geomorfologice, agricultură, turism etc., am folosit în acest scop informaţii culese atât de la instituţiile publice şi locale cât şi de la localnici.

Informaţii şi îndrumări am preluat şi de la domnii profesori din facultatea în care am studiat: UNIVERSITATEA VALAHIA, şi de la domnul lector universitar Murărescu Ovidiu - îndrumătorul meu ştiinţific, cărora le aduc multă stimă şi mii de mulţumiri.

CAPITOLUL I

1.1. Scurt istoric al comunei Malu cu Flori

Valea Dâmboviţei ce întovărăşeşte cel mai vechi drum comercial din Ţara Românească, ce leagă cetatea de scaun a Târgoviştei cu cetatea Branului şi a Braşovului, părăseşte teritoriul judeţului Dâmboviţa după ce trece prin comuna Malu cu Flori.

Satele care s-au dezvoltat de-a lungul Dâmboviţei din cele mai vechi timpuri au devenit astăzi centre în care pulsează intens o viaţă nouă. Printre aceste minunate aşezări se numără şi comuna Malu cu Flori, comună ce aparţine de judeţul Dâmboviţa din anul 1968.

Denumirea actuală a comunei, legendar datează din anul 1900, denumire dată probabil după tufele de liliac ce se găsesc pe malul drept al Dâmboviţei în apropierea unui popas

Este compusă din cinci sate şi anume:

1) Malu cu Flori - reşedinţă de comună;

2) Micloscenii Mici;

3) Capu Coastei;

4) Copăceni;

5) Micloscenii Mari.

Este constituită comună din anul 1910 dar nu a funcţionat în actuala componenţă toată această perioadă.

Până în anul 1910 satul Malu cu Flori a aparţinut de comuna Lăicăi, judeţul Muscel, Pleşa Argeşel, sub denumirea de Runceasa (Lahovari I.G.-1901 pagina 433). Satul Capu Coastei aparţine de actuala comună numai din anul 1950 înainte aparţinând de comuna Genuma judeţul Dâmboviţa.

Comuna Micloşani (Lahovari I.G. - 1901 pagina 429) este comună de sine stătătoare până în anul 1910. De comuna Micloşani au aparţinut satele:

- Micloşanii Mici;

- Micloşanii Mari;

- Copăceni;

- Meişoare;

- Neculăeşti.

Ultimele - Meişoare şi Neculăeşti (azi Vârfuri) - aparţin de comuna Pucheni, judeţul Dâmboviţa.

În anul 1910 datorită condiţiilor economice influente de pe acea vreme satul Malu cu Flori se uneşte cu comuna Micloşani (fostă comună) şi formează comuna Malu cu Flori cu reşedinţa în Malu cu Flori; această unire a celor două sate durează până în anul 1922 când teritoriul comunei Malu cu Flori este împărţit astfel: malul stâng al râului Dâmboviţa aparţinea de comuna Micloşani, malul drept al râului de comuna Malu cu Flori, iar partea sudică a comunei pe ambele maluri de comuna Genuvea.

Această împărţire se menţine până în anul 1950 când cele două maluri ale râului Dâmboviţa se unesc formând comuna Malu cu Flori la care se adaugă satul Capu Coastei.

În anul 1968 s-a efectuat o nouă împărţire administrativ-teritorială a ţării astfel componenţa comunei nu se modifică însă ea va aparţine judeţului Dâmboviţa, până atunci aparţinând judeţului Muscel.

1.2. Poziţia şi localizarea geografică a microdepresiunii

Malu cu Flori

Comuna Malu cu Flori este aşezată pe vechiul drum comercial şi diplomatic al Ţării Româneşti ce leagă actuala cetate de scaun a Târgoviştei cu Transilvania.

Este străbătută de paralela 45°9’ latitudine nordică şi meridianul de 25°13’ longitudine estică, ceea ce o situează la jumătatea distanţei dintre Ecuator şi Polul Nord şi deci totodată cu terra întreagă în mijlocul uscatului din emisfera nordică.

În cadrul judeţului este aşezată la extremitatea nord vestică, desfăşurându-se pe ambele maluri ale râului Dâmboviţa precum şi pe versanţii de pe dreapta şi stânga acesteia (figura 1).

Perimetrul administrativ al comunei Malu cu Flori este desfăşurat de-a lungul râului Dâmboviţa, pe nivele de terasă ale acestuia, cât şi în zona colinară piemontană caracterizându-se ca o depresiune intracolinară. Fundul depresiunii se găseşte la o altitudine absolută de 453 m (marcată chiar în centrul comunei), iar cea mai înaltă fiind de 843 m, Dealul lui Coman.

Într-o formulare lapidară s-ar putea spune că Malu cu Flori reprezintă o zonă de mărunte intermedieri. Aici se termină Subcarpaţii de Curbură, prin Subcarpaţii Ialomiţei cu amprenta unei eroziuni active şi încep Subcarpaţii Getici care prin culmile prelungi închid depresiunea.

Satele de pe malul stâng al Dâmboviţei fac parte din zona de interferenţă carpato-subcarpatică (Tufescu V. - Subcarpaţii - 1966) ce se întinde între mica depresiune Lăicăi, la nord până la Voineşti la sud.

Teritoriul de la vest de Dâmboviţa (malul drept) este de asemeni între Subcarpaţii Argeşului şi Platforma Cândeşti.

Fig. 1.1. - Aşezarea geografică a teritoriului Malu cu Flori

Cele cinci sate au vetrele stabilite pe versanţi; parţial satele Capu Coasei şi Malu cu Flori îşi desfăşoară vetrele şi în lungul malului drept al râului Dâmboviţa (figura 2). Ceea ce individualizează satele componente este îndeosebi versantul pe care-l ocupă, cu însemnate consecinţe climatice şi fenologice.