Cuprins
- Introducere 9
- Capitolul 1. Scurt istoric al observaţiilor meteorologice şi cercetărilor climatologice din zona Depresiunii Dornelor 10
- Capitolul 2. Metode şi mijloace de cercetare 11
- Capitolul 3. Cadrul geografic al municipiului Vatra Dornei 13
- 3.1. Poziţia geografică 13
- 3.2. Relieful 14
- 3.3. Hidrografia 16
- 3.4. Vegetaţia şi fauna 18
- 3.5. Solurile 21
- 3.6. Particularităţi demo-economice 21
- Capitolul 4. Factorii climatogeni 25
- 4.1. Radiaţia solară 25
- 4.2. Factorii fizico-geografici 27
- 4.2.1. Rolul reliefului în formarea climei 27
- 4.2.2. Apele, vegetaţia, solurile şi utilizarea terenurilor în Depresiunea Dornelor 29
- 4.2.3. Rolul stratului de zăpadă şi gheaţă în formarea climei 32
- 4.3. Factorii dinamici ai climei 32
- 4.4. Factorii antropici 35
- 4.4.1. Împăduririle 36
- 4.4.2. Defrişările 36
- 4.4.3. Amenajarea de lacuri artificiale 36
- Capitolul 5. Caracterizarea elementelor şi fenomenelor climatice 38
- 5.1. Temperatura aerului 38
- 5.1.1. Temperaturi medii anuale, semestriale, anotimpuale şi lunare 38
- 5.1.2. Amplitudinea termică medie anuală după temperatura maximă şi minimă absolută 41
- 5.1.3. Temperaturile extreme 42
- 5.1.4. Frecvenţa zilelor cu anumite temperatui caracteristice 44
- 5.1.5. Inversiunile termice 49
- 5.2. Temperatura solului 49
- 5.3. Umiditatea aerului 51
- 5.3.1. Umezeala relativă 52
- 5.3.2. Tensiunea vaporilor 53
- 5.3.3. Deficitul de saturaţie 54
- 5.4. Nebulozitatea 55
- 5.4.1. Nebulozitatea totală 56
- 5.4.2. Nebulozitatea inferioară 57
- 5.4.3. Numărul mediu de zile cu cer senin şi acoperit 57
- 5.5. Durata de strălucire a Soarelui 58
- 5.5.1. Regimul duratei de strălucire a Soarelui 59
- 5.5.2. Numărul de zile cu soare 60
- 5.6. Precipitaţiile atmosferice 60
- 5.6.1. Cantităţile de precipitaţii anuale, semestriale, anotimpuale şi lunare 61
- 5.6.2. Numărul de zile cu precipitaţii caracteristice 63
- 5.6.3. Numărul de zile cu ploaie şi ninsoare 64
- 5.7. Presiunea atmosferică 66
- 5.8. Vântul 68
- 5.8.1. Formarea vântului 69
- 5.8.2. Factorii care determină direcţia şi intensitatea vântului la sol 69
- 5.8.2.1. Forţa de gradient 69
- 5.8.2.2. Forţa deviatoare Coriolis 69
- 5.8.2.3. Forţa de frecare 69
- 5.8.3. Frecvenţa medie a vântului (%) pe direcţii 69
- 5.8.4. Viteza medie a vântului (m/s) pe direcţii 72
- 5.9. Fenomenele meteorologice 75
- 5.9.1. Ceaţa 75
- 5.9.2. Poleiul 76
- 5.9.3. Bruma 76
- 5.9.4. Roua 77
- 5.9.5. Lapoviţa 78
- 5.9.6. Orajele 79
- Capitolul 6. Poluarea atmosferei şi modificări antropice de peisaj 80
- 6.1. Probleme ale poluării atmosferice în municipiul Vatra Dornei 80
- Concluzii 83
- Bibliografie 86
Extras din licență
Introducere
Meteorologia este ştiinţa care studiază proprietăţile fizice ale atmosferei şi legile de formare, de dezvoltare, ale tuturor proceselor şi fenomenelor ce au loc în atmosferă, unul din principalii componenţi ai învelişului geografic.
Climatologia este ştiinţa care studiază condiţiile de geneză ale climatelor şi a răspândirii lor geografice, cu importanţă asupra habitatului uman.
Din cele două definiţii, reiese faptul că obiectul de studiu al acestor ştiinţe este unul foarte complex având influenţe foarte mari asupra mediului înconjurător şi în special asupra omului şi a activităţilor sale. De aceea, apare necesitatea cunoaşterii cantitative şi calitative a stării fizice a atmosferei şi a determinării cu mare precizie a valorilor elementelor şi fenomenelor meteorologice. Astfel, toate sectoarele a căror activitate este afectată de condiţiile de vreme, solicită date privind parametrii meteorologici.
Planificarea şi desfăşurarea activităţii în agricultură, industrii, construcţii, transporturi, medicină, balneologie, igienă publică, turism, sporturi, este de neconceput fără luarea în calcul a complexului de condiţii meteorologice.
Viaţa plantelor şi a animalelor este strâns legată de condiţiile mediului înconjurător. Potentialul turistic, activitatea din transporturi, amenajarea teritoriului, zootehnia depind de cunoaşterea potenţialului climatic al municipiului Vatra Dornei.
Transporturile terestre depind de condiţiile meteorologice, iar cunoaşterea lor pe o perioadă lungă de timp, permite luarea unor măsuri care contribuie la îmbunătăţirea muncii în aceste sectoare şi evitarea pagubelor şi catastrofelor.
Amplasarea şi orientarea corectă a unor obiective industriale este condiţionată de buna folosire a datelor climatice privind circulaţia aerului. Astfel, sursele generatoare de produse nocive (praf, fum, gaze, noxe) sunt amplasate în partea de est şi nord-est a municipiului Vatra Dornei, fiind situate în partea opusă direcţiei vântului predominant.
Alegerea traseelor liniilor pentru transportul energiei electrice şi dimensionarea stâlpilor de susţinere a cablurilor, trebuie să aibă în vedere regimul vântului şi al depunerilor solide.
Toate acestea subliniază necesitatea cunoaşterii caracteristicilor climatice ale zonei municipiului Vatra Dornei, care prezintă nu doar o importanţă teoretică ci şi una practică, în diferite domenii ale activităţii umane.
Capitolul 1. Scurt istoric al observaţiilor meteorologice şi cercetărilor climatologice din zona Depresiunii Dornelor
Denumirea de Depresiunea Dornelor are o însemnătate mai mult geografică, dar toponimul se leagă de istoria bogată a localităţii Vatra Dornei. ”De la Docirana Dacică, numele străvechi al localităţii, şi apoi de la Ţara Dornelor ca formaţiune social-administrativă a cărei existenţă este atestată în secolele VIII-XII, până la Dorna de azi, se definesc coordonatele şi dimensiunile istorice ale localităţii şi zonei”(Ţăranu, 1989).
În monografii ale Bucovinei sunt abordări ale climei ţinutului Dornelor (Ed. Fisher, 1900), cuprinzând şi o parte din teritoriul depresiunii. Acesta elaborează o serie de materiale cartografice cu distribuţia spaţială a principaleleor elemente climatice care au fost înregistrate până atunci. Ulterior, au existat preocupări privind descifrarea caracteristicilor climatice ale depresiunii din partea unor autorii de monografii silvice ale zonei montane a Bucovinei (V.Gârbu, 1938 ş.a.).
Studii şi preocupări recente în particularizarea aspectelor climatice ale Depresiunii Dornelor au elaborat G. Davidescu, M. Apăvăloaie (1992-1995), V. Chiriţă (1993-2003), L. Apostol, singur sau în colaborare (1987, 1992, 1995), referindu-se în mod deosebit la particularităţile de inversiuni de temperatură din zonă precum şi la unele particularităţi ale regimului pluviometric înregistrat în această zonă depresionară. De asemenea, se cuvine să amintim că sub coordonarea aceluiaşi autor au fost elaborate numeroase studii privind efectele şi parametrii poluării în zona depresiunii, ca urmare a influenţelor exercitate de dinamica maselor de aer de deasupra Călimanilor.
Din punct de vedere climatic, Depresiunea Dornelor manifestă un interes deosebit pentru cercetători.
Staţia meteorologică Vatra Dornei a fost aşezată la o altitudine de 825m, latitudine 47˚20’, longitudine 25˚21’ în vatra depresiunii. Anii în care s-au făcut observaţii au fost 1909, 1910, 1914, 1915, 1938, 1948-1950, 1951, 1953, 1954, 1988-2000, o perioadă relativ lungă, de aproape un secol, însă şirurile întrerupte de ani au constituit un impediment în caracterizarea elementelor climatice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Particularitati Climatice ale Municipiului Vatra Dornei.docx