Cuprins
- Introducere 5
- Partea I : Caracteristicile climatice şi relația acestora cu poluarea aerului
- I.1. Factorii genetici ai climei
- I.1.1 Factorii genetici radiativi
- I.1.1.1 Radiația solarã directã 7
- I.1.1.2 Radiația solarã difuzã 8
- I.1.1.3 Radiația solarã globalã 9
- I.1.1.4 Radiația reflectatã si cea absorbita 10
- I.1.1.5 Radiația efectivã 11
- I.1.1.6 Bilanțul radiativ 11
- I.1.2 Factorii climatogeni dinamici sau circulația generalã a atmosferei 12
- I.1.2.1 Centri barici de acțiune şi formațiunile barice care influențeazã evoluția vremii pe teritoriul României 13
- I.1.2.2 Tipurile barice care determina principalii curenti
- atmosferici deasupra teritoriului Romaniei 15
- I.1.2.3 Principalele mase de aer care survoleazã teritoriul României 18
- I.1.3 Factorii climatogeni fizico-geografici 20
- I.1.3.1 Relieful 21
- I.1.3.2 Hidrografia 22
- I.1.3.3 Vegetația 24
- I.1.3.4 Solurile 24
- I.1.4 Factorii climatogeni antropici 25
- I.2. Caracteristicile climei 26
- I.2.1 Temperatura aerului 26
- I.2.1.1 Temperatura medie anualã 26
- I.2.1.2 Temperatura medie lunarã 28
- I.2.1.3 Temperaturile extreme absolute 30
- I.2.1.4 Zile cu temperaturi specifice 32
- I.2.2 Temperatura solului 35
- I.2.3 Umezeala aerului 36
- I.2.3.1 regimul anual al umezelii relative 37
- I.2.4 Nebulozitatea 39
- I.2.4.1 Regimul anual al nebulozitãții 40
- I.2.4.2 Frecvența nebulozitãții 40
- I.2.5 Durata de strãlucire a Soarelui 41
- I.2.5.1 Regimul anual al duratei efective de strãlucire a Soarelui 41
- I.2.5.2 Fracţia de insolaţie 43
- I.2.6 Precipitațiile atmosferice 44
- I.2.6.1 Cantitaţile medii anuale de precipitaţii 45
- I.2.6.2 Cantitãţile medii lunare de precipitaţii 46
- I.2.6.3 Cantitãţile maxime de precipitaţii în 24 de ore 47
- I.2.7 Stratul de zãpadã 48
- I.2.8 Vântul 49
- I.2.8.1 Direcţia vântului 49
- I.2.8.2 Viteza vântului 51
- I.2.9 Fenomene meteorologice 52
- I. 3 : Concluzii climatice 55
- Partea a II - a : Poluarea aerului
- II.1 Problematica generalã a poluãrii aerului 56
- II.2 Sursele de poluare a aerului şi principalii poluanți 57
- II.2.1 Surse de poluare naturale 57
- II.2.2 Surse de poluare artificiale 58
- II.3 Factorii climatici care influențeazã propagarea şi dispersia poluanților atmosferici 64
- II.3.1 Factorii climatici care influențezã stagnarea poluanților 64
- II.3.2 Factorii climatici care influențeazã dispersia poluanților 65
- II.4 Nivelul poluãrii aerului în municipiul Galati 66
- II.5 Consecințele poluãrii atmosferei în municipiul Galati 73
- II.6 Prevenirea şi combaterea poluãrii aerului 75
- Concluzii 79
- Bibliografie 80
Extras din licență
INTRODUCERE
Cuvântul climã provine din limba greacã (,,klima’’ - înclinația Soarelui) şi este definitã ca regimul multianual al totalitãții proceselor şi fenomenelor meteorologice ce caracterizeazã starea fizicã a atmosferei într-un anumit loc.
Clima are efecte profunde asupra evoluției peisajelor terestre, dinamicii reliefului, şi asupra tuturor formelor de viațã de pe Pãmânt (microorganisme, plante, insecte, animale, pãsãri şi oameni) deoarece aceasta reprezintã o sursã de energie indispensabilã vieții.
Activitãțile societãții umane au început însã, sã afecteze tot mai mult clima prin modificarea scoarței terestre, tãierea pãdurilor, secarea lacurilor, bãlților şi mlaştinilor, dar în special prin cantitãțile imense de poluanți emişi în atmosfera terestrã. Emisiile în atmosferă a substanțelor poluante nu numai că distrug natura vie, afectează în mod negativ sănătatea umană, dar de asemenea, modificã însăşi proprietăţile atmosferei, ce poate duce la consecinţe ecologice şi climatice nefaste.
Prezenta lucrare are un dublu scop, respectiv evidenţierea caracteristicile climatice ale municipiului Galati şi analiza gradului de poluare a aerului urban cu efecte clare asupra calitãții sale.
Municipiul Galati este situat in zona estica a Romaniei, in extremitatea sudica a platoului Moldovei, la 45° 27"" latitudine nordica si 28o 02"" longitudine estica. Situat pe malul stang al Dunarii, ocupa o suprafata de 241,5 km2, la confluenta raurilor Siret (la vest) si Prut (la est), langa Lacul Brates, cel mai mare ochi de apa din aceasta parte a tarii.
Ca poziţie geografică, judeţul Galaţi se înscrie în aria judeţelor pericarpatice-dunărene, fiind situat in partea cea mai sudică a Moldovei, la confluenţa a trei mari ape curgatoare: Dunare, Siret si Prut, în sectorul fluvio-maritim al ţării. În partea de nord se margineşte cu judeţul Vaslui, la est Prutul formează graniţa naturală cu Republica Moldova, spre sud Dunarea stabileşte limita cu judeţul Tulcea, la sud-vest, pe linia Siretului, are ca vecin judeţul Braila, iar la vest şi nord-vest, în mare parte pe cursul ace¬luiaşi râu, se învecinează cu judeţul Vrancea. În aceste limite geografice judeţul Galaţi ocupa 4466,32 km, adică 1,9 la suta din suprafaţa României.
Lucrarea este structuratã în douã pãrți. În prima parte sunt prezentate caracteristicile climatice ale zonei municipiului Galati prin analiza principalilor parametri pe baza datelor meteorologice obținute de la stația Galati pe o perioadã de zece ani (1987 – 1996).
În partea a doua a lucrãrii de licențã a fost tratatã problema poluãrii aerului respectiv, sursele de poluare şi tipurile de poluanți, influența factorilor climatici asupra nivelului poluãrii, nivelul poluãrii aerului în municipiul Galati, iar în final consecințele poluãrii aerului şi metode de prevenire şi combatere a acesteia.
Lucrarea de fațã a avut ca bazã importantã şi numeroase surse bibliografice, respectiv lucrãri de sintezã referitoare la întreaga țarã (Clima RPR vol I -1962, Geografia României Vol I – 1983 Şi Vol V - 2005, ) lucrãri privind strict arealul cercetat ( Monografia Județului Galati), lucrãri de specialitate cât şi surse de metodologie a cercetãrii geografice (Ghid de elaborare a unei monografii climatice).
PARTEA I
Caracteristicile climatice şi relațiile acestora cu
poluarea aerului
I.1. Factorii genetici ai climei
I.1.1 Factorii genetici radiativi
Elementele şi fenomenele meteorologice( temperatura, umezeala şi nebulozitatea atmosferei, precipitaţii, vânturi) sunt generate de o serie de factori ce pot fi grupaţi în trei categorii: factori radiativi, factori dinamici şi factori fizico-geografici.
Elementul determinant al fenomenelor meteorologice este radiaţia solară, care acţionează în interacţiune cu atmosfera şi suprafaţa terestră. Dinamica atmosferei şi factorii fizico-geografici, generează fenomene şi modifică influenta radiaţiei solare asupra suprafeţei terestre şi a atmosferei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Poluarea si Clima in Galati.doc