Potențialul hidro-mineral al Județului Bistrița Năsăud

Introducere

„Prins în calvarul zbaterii dintre viaţă şi moarte, omul a fost preocupat încă din zorii existenţei sale, de îngrijirea propriei sănătăţi.”

„Învăluiţi de suferinţă, teamă şi curiozitate, înaintaşii noştrii au deschis capitolul medicinei în istoria omeniri, prin încercări empirice de a utiliza diverse specii de plante în traterea unor boli. Concomitent însă, natura le-a rezervat şi le-a dăruit o altă comoară – apele minerale- apele dătătoare de viaţă, al căror efect binefăcător, l-au aflat treptat ţi întâmplător.”

Apele minerale sunt apele ce au un conţinut variabil de săruri, gaze, substanţe minerale, elemente radioactive, care le conferă proprietăţi terapeutice. În trecut, denumirea de apa minerală se atribuia tuturor apelor subterane sau superficiale care puteau fi utilizate în scopuri terapeutice. În ultimii ani, apelor minerale destinate scopurilor terapeutice li s-a dat denumirea de ape curative.

La începuturi omul a folosit aceste ape numai în alimetaţie şi în muncile gospodăreşti, fapt confirmat de identificarea unor vechi aşezări în vecinătatea apelor sărate, a lacurilor sărate şi a „ivirilor” de sare la zi. Odată cu progresul diferitelor ştiinţe, oamenii si-au dat seama că înlăturarea diferitor afecţiuni nu este un act divin, ci se datoreză unor caracteristici ale compoziţiei acestor ape.

Până în zilele noastre s-au acumulat mult mai multe cunoştiinţe despre efectele acestor ape, fapt ce determină ca acestea să fie tot mai mult valorificate, datorită necesităţii imperioase a omului modern de a se îngriji, trata şi evada din stresul generat de mediul urban şi de a renunţa la consumul de medicamente în favoarea tratamentelor naturiste.

S-a creat un fel de refugiu în sânul naturii odată cu conştientizarea impactului benefic, pe care elementele naturii îl au asupra sănătăţii corpului uman.

Lucrarea de faţă îşi propune să trateze secvenţial răspândirea, valorificarea şi nu în ultimul rând importanţa pe care o joacă aceste ape curative, în tratarea diferitelor afecţiuni.

CAPITOLUL I

JUDEŢUL BISTRIŢA NĂSĂUD – ASPECTE HIDROGRAFICE GENERALE

Municipiul Bistriţa dispune de o aşezare geografică favorabilă, iar calitatea solului, pădurile bogate, minereurile din Rodna şi vestitele ape minerale existente au permis judeţului şi Municipiului Bistriţa să se dezvolte constant. Astfel Bistriţa s-a plasat pe locul cinci în ierarhia oraşelor din Transilvania în Evul Mediu, în anul 2004 a împlinind 740 de ani de la prima atestare documentară.

Lungimea totală a reţelei hidrografice este de 3030 km, fiind reprezentată în principal de râul Someţul Mare şi afluenţii săi, dar şi lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mică), ape subterane (ape de suprafaţă şi de adâncime), izvoare de ape minerale. Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa, se află lacul de acumulare, cu un volum de peste 80 milioane mł.

Judeţul Bistriţa-Năsăud deţine o reţea hidrografică tributară câtorva râuri principale cum ar fi: Someşul Mare, Şieul şi Bistriţa ardeleană, care îşi au izvoarele în zona montană, bogată în precipitaţii.

Someşul Mare, care de altfel este şi principalul colector din judeţ îşi are obârşia în zona de contact a Munţilor Rodnei cu cei ai Suhardului şi se formează prin unirea văii Zmăului cu izvorul Păltinişului. Pe parcursul celor 110 km lungime, străbate formaţiuni de vârste si alcătuiri diferite: metamorfice în Munţii Rodnei; eruptive, sedimentar- vulcanogene, sedimentare mai vechi în Munţii Bârgăului şi roci sedimentare în Depresiunea Transilvaniei

Afluenţii săi cei mai importanţi sunt: Cobăşel, Izvorul Băilor, Anieş, Cormaia, Rebra, cu obârşia în versantul sudic al Munţilor Rodnei; Salăuţa, cu izvoarele în zona de legătură dintre Munţii Ţibleş şi Munţii Rodnei; Ţibleş ( Zagra), Ilişua şi Valea Mare din Munţii Ţibleş; Ilva cu Leşu din Munţii Bârgăului; Bistriţa ardeleană, Budacul şi Şieul din Munţii Călimani; Dipşa cu Lechinţa şi Meleşul cu Apatiul din Câmpia Transilvaniei.

Reţeaua hidrografică este mai bogată în zona montană şi mult mai săracă în sudul judeţului, unde apele au un caracter semipermanent, datorită precipitaţiilor reduse, evaporaţiei accentuate şi a aportului subteran redus.

Râurile de pe teritoriul judeţului se încadrează din punct de vedere hidrochimic în clasa apelor bicarbonate ( râurile din zona montană cu roci metamorfice, eruptive) şi mixte (râurile din zona de dezvoltare a rocilor sedimentare)

Teritoriul judeţului este străbătut de reţeaua hidrografică a râului Someşul Mare (lungimea totală: 3.030 km), incluzând în principal curgeri de apă, lacuri glaciare (Lala Mare, Lala Mică); ape subterane (ape de suprafaţă şi de adâncime); izvoare de ape minerale. Someşul Mare, colectorul principal este format din afluenţii cu obârşia în zona montană.

Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de bogate rezerve de ape subterane, datorită alcătuirii geologice complexe şi a unui relief variat O deosebită importanţă economică o reprezintă apele minerale de diferite tipuri ( ape minerale sărate, ape minerale sulfuroase, ape minerale carbogazoase şi bicarbonate) valorificate încă din antichitate.