Potentialul Natural al Depresiunii Neamt

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Aceasta licenta trateaza Potentialul Natural al Depresiunii Neamt.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 58 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Capitolul I: Introducere pag.5
1.1.Precizări asupra numelui depresiunii pag.5
1.2. Caracteristici generale.Încadrarea în teritoriu a Depresiunii Neamţ pag.5
1.3. Factorii care determină dezvoltarea turismului în Depresiunea Neamţ pag.8
Capitolul II: Potenţialul turistic natural pag.11
2.1.Potenţialul turistic-concepte teoretice pag.11
2.2.Potenţialul turistic al poziţiei geografice pag.13
2.2.1.Condiţiile naturale şi localizarea turistică pag.15
2.3.Relieful şi obiectivele legate de acesta pag.18
2.3.1.Relieful şi activităţile turistice pag.24
2.4.Clima şi rolul factorilor specifici a activităţilor turistice pag.30
2.5.Reţeaua hidrografică pag.33
2.6.Componentele biogeografice pag.35
Capitolul III: Tipuri şi forme de turism pag.41
Concluzii pag.53
Bibliografie pag.57

Extras din document

ARGUMENT

Tema „Potenţialul natural al Depresiunii Neamţ” reprezintă un studiu asupra aspectelor legate de relieful, clima, hidrografia, vegetaţia şi fauna regiunii situate la extremitatea nordică a sectorului subcarpatic moldovenesc, cu numeroase elemente de atracţie.

Lucrarea îşi propune o analiză pentru cunoaşterea geografică, cu scopul înţelegerii elementelor naturale ce influenţează procesul de turism. Alegerea unei astfel de teme a fost determinată de frumuseţile zonei.

Prin elaborarea lucrării s-a căutat descrierea aspectelor esenţiale realizării unui studiu turistic privind puterea de atracţie a unor elemente naturale, dar şi relaţia om - natură văzută din perspectivă turistică.

Elementele principale în realizarea lucrării sunt factorul geografic, văzut ca potenţial turistic, şi factorul uman, privit ca un consumator. Ambii generează procesul de turism iar unul dintre ele e factorul esenţial în desfăşurarea acestuia.

La baza lucrării stau informaţii din diferite surse bibliografice, informaţii cu caracter geografic, turistic, dar şi materiale cartografice ale regiunii studiate.

CAPITOLUL I: INTRODUCERE

1.1. PRECIZĂRI ASUPRA NUMELUI DEPRESIUNII

Depresiunea subcarpatică Ozana-Topoliţa este cunoscută în literatura geografică sub denumiri diferite. Primul cercetător care care foloseşte numele de „depresiunea Ozana-Topoliţa a fost pedologul N. Bucur (1954) în lucrarea „Seriile pedologice din depresiunea Ozana-Topoliţa”. Aceeaşi denumire este folosită apoi şi de I. Sîrcu în cursul de “Geografia fizică a R.S.Române” (1968).

1.2. CARACTERISTICI GENERALE. ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU A DEPRESIUNII NEAMŢ

Limitele depresiuni subcarpatice Ozana-Topoliţa (Figura 1.) urmează crestele culmii Pleşului în nord-est, a culmii Dobreanului, a Muncelului Agapiei şi a Dealului Mare Văratic; în sud limita depresiunii a fost dată de Crăcăoanilor şi de coasta Ghindăoani-Curecheşti , iar ăn est de „porţile” joase de ieşire a apelor Ozana şi Topoliţa şi de cotele maxime ale dealului Boiştea.

Figura 1. Depresiunea Subcarpatică Ozana-Topoliţa- Aşezare geografică; Amplasarea regiunii studiate pe harta ţării

Sursa: Davidescu Gabriel (1970)- “Depresiunea Subcarpatică Ozana-Topoliţa- Studiu de geografie fizică”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi

Limita de nord şi nord-est a depresiunii este evidenţiată de culmea Pleşului. Baza versanţilor sudici dintre Târgu Neamţ şi Nemţişorsunt legaţi de depresiune prin evoluţia lor paleogeografică şi aspectul fizico-geografic actual. În vestul depresiunii, se află Munţii Stânişoarei. Pentru sudul şi sud-estul depresiunii, din înşeuarea Crăcăoani (538 metri), înălţimile scad în direcţia vest-est şi depresiunea este închisă de versanţii masivului Ghindăoani-Tupilaţi(masivul Corni). Cele mai mari înălţimi din depresiune există la limita vestică, unde contactul cu rama montană se face în jurul altitudii de 650 de metri.

Fisiere in arhiva (1):

  • Potentialul Natural al Depresiunii Neamt.doc

Alte informatii

Universitatea ,, Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Geografie şi Geologie Departamentul de Geografie Specializarea Geografia Turismului