Riscuri hidrologice pe râul Suceava

INTRODUCERE

Motivația alegerii acestei teme se datorează mai multor motive. Un prim motiv se datorează faptului că am crescut în satul Prelipca, situat pe malul stâng al râului Suceava, de mic m-a pasionat domeniul hidrologiei. Dar există și motive profesionale, pentru că din 2012 lucrez la Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, intrând astfel în contact cu diverse provocări întâmpinate pe râul Suceava (evidențe hidrometeorologice, acumulări, exploatări, întrețineri, diverse acțiuni necesare pentru prevenirea inundațiilor etc).

În primul rând mulțumirile se adresează către conducătorul de licență, conf. dr. Stoleriu Cristian Constantin pentru sprijinul care mi l-a acordat în studierea acestui bazin. În al doilea rând mulțumirile se îndreaptă către profesorii din cadrul Departamentului de Geografie, care m-au îndrumat și oferit ajutorul în studiul celor trei ani de licență. Și nu în ultimul rând mulțumirile se adresează familiei mele, împreună cu prietenii și rudele care m-au susținut moral.

Teza de licență, Riscuri hidrologice pe râul Suceava este organizată în șapte capitole care tratează subiectul riscurile hidrologice, astfel încât primul capitol al tezei, Metodologia Cercetărilor, descrie concis, ce metode s-au folosit pentru a elabora lucrarea de față și care au fost etapele de parcurs pentru a ajunge la rezultatul final. Al doilea capitol, Cronologia Cercetărilor, aduce în discuție următoarele aspecte ce fac referire la cine a mai scris pe acest subiect și când s-a mai scris despre subiectul acesta. Al treilea capitol al tezei, Cadrul natural a bazinului râului Suceava, ne vorbește despre cadrul natural în care se află situat râul Suceava, făcând referire la aspecte legate de poziția geografică, geologia, relief, climă, hidrografia, biodiversitatea și solurile acestei zone. În cel de al patrulea capitol, Cadrul antropic a bazinului râului Suceava, se aduce în discuție istoricul zonei, alături de de alte subiecte ce se referă la demografie, așezările omenești și activitățile economice din zona cercetată. În capitolul cinci, intitulat Analiza riscurilor hidrologice, este vorba despre debitele râului, evaluarea riscurilor la inundații și indentificarea zonelor de producere a inundațiilor. Analiza SWOT este al șaselea capitol al acestei lucrări care aduce în discuție printr-o analiză sintetică următoarele subiecte: cadrul fizico-geografic, cadrul uman, analiza riscurilor hidrologice, măsuri de prevenire, astfel acest capitol este cel care reprezintă sinteza subiectului lucrării de față. În ultimul capitol Concluzii, este un capitol ce ne oferă un rezumat cu privire la ce s-a discutat pe larg în toată lucrarea. Acest capitol reprezintă o extensie a capitolului șase care reprezintă detalii legate despre această temă.

Cuvinte cheie: riscuri hidrologice, râul Suceava, bazin hidrografic, scurgerea apei, viituri, precipitații, temperaturi, strat de zăpadă, percepție, efecte, prevenirea, controlul inundațiilor, secetă.

1. METODOLOGIA CERCETĂRILOR

Metodologia cercetării reflectă metoda cea mai generală de cunoaștere a unui subiect care este studiat, astfel presupune o abordare generală asumată de către cel care efectuează cercetarea (cercetător) în a studia problema (procesul de cercetare). Astfel această lucrare încearcă să urmărească pașii care trebuie parcurși pentru a răspunde la chestiunile pe care le ridică tema abordată și scopul acesteia este de a ajunge la obiectivele cercetării prin rezolvarea acestora. De menționat este faptul că această activitate de cercetare admite exisistența a trei mari etape care se raportează la următoarele idei: stabilirea temei care urmează a fi cercetată, efectuarea cercetării și elaborarea lucrării pe temeiul rezultatelor obținute din urma cercetării efectuate.

Lucrarea de față a fost concepută printr-o metodologie diversificată care a impus anumite mijloace și procedee precum ar fi: colectarea datelor, identificarea și sortarea datelor, interpretarea datelor și analiza acestora. Tot în lucrare s-au utilizat și metode specifice cercetării geografice ca: metoda geografică, metoda cartografică, metoda cantitativă, metoda sintezei, metoda analizei.

Mai întâi, am decurs la studiul datelor cantitative, pentru a putea observa și indentifica cadrul natural, dar și observa zonele cu risc de inundare. Studiul cantitativ a constat în sorta datele cu referire la risc de inundație, obținerea de informații necesare studiului de față de la autorități și instituțile abilitate legate de calitatea chimică și biologică a apei, unde toate aceastea s-au făcut de pe site-urile de specialite și abilitate în acest sens. Prin studiul efectuat s-a remarcat faptul că există zone cu risc de inundație, care poate conduce la apariția de distrugere de obiecte și de pierderea de vieți omenești.

După finalizarea studiului cantitativ, a urmat cercetarea literaturii de specialitate, care a presupus anumite sarcini precum: lecturarea, conspectarea, sublinierea unor idei importante din literatura secundară de specialitate (monografii, cărți de referință), literatura terțiară de specialitate (indexuri de reviste) și din literatura primară de specialitate (articole științifice, teze) pe diverse teme (hidrografice, geologie, relief, populație, ș.a.).

În final, s-a impus acțiuni de analiza și sortarea materialului obținut din urma studiului literaturii de specialitate. S-au descris și interpretat informațiile obținute de pe studiul făcut din verificarea și selectarea materialului bibliografic, iar datele s-au clasificat. S-au realizat materiale cartografice, s-au obținut fotografii, s-au sintetizat datele, iar în final s-au spus concluzile cu referire la riscurile hidrologice de pe râul Suceava, care încă nu este destul de cercetat și tratat ca atare.