Studiu de Mediu al Municipiului Pitesti

Imagine preview
(5/10 din 3 voturi)

Aceasta licenta trateaza Studiu de Mediu al Municipiului Pitesti.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 97 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Petre Bretcan, Radita Alexe

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

Introducere 4
Metodologie, concepte 5
Capitolul 1. Evoluţia activităţilor umane, consideraţii generale 6
1.1. Istoricul cercetărilor geografice 6
1.2. Originea cuvântului Piteşti 8
1.3. Poziţia geografica şi influenţe asupra mediului. Limite şi suprafaţă 8
1.4..Metodologie, concepte
Capitolul 2. Cadrul natural al oraşului Piteşti 12
2.1. Constituţia geologică 12
2.2. Relieful zonei şi influenţa sa asupra calităţii mediului 14
2.3. Particularităţi climatice şi rolul lor în asigurarea calităţii mediului 17
2.3.1. Municipiul Piteşti, factor genetic al propriei sale topoclime 17
2.3.2. Principalii parametrii climatici care se implică în dispersia poluanţilor 19
2.3.2.1. Temperatura aerului 19
2.3.2.2. Precipitaţiile atmosferice 22
2.3.2.4. Umezeala relativă a aerului 24
2.3.2.5. Circulaţia maselor de aer 32
2.4. Reţeaua hidrografică a oraşului Piteşti şi influenţa ei asupra mediului 36
2.4.1. Apele de suprafaţă 36
2.4.2 Apele subterane 38
2.5. Vegetaţia, fauna şi solurile şi implicaţiile asupra calităţii mediului 39
2.6. Factorii fizico-geografici şi rolul lor în procesul poluării şi autopurificării 43
Capitolul 3. Calitatea şi protecţia mediului în oraşul Piteşti 46
3.1. Calitatea aerului 46
3.1.1. Consideraţii generale 46
3.1.2. Principalii poluatori 49
3.1.3. Principalii poluanţi şi consecinţele acestora asupra stării de sănătate a populaţiei 49
3.1.4. Concluzii 59
3.2. Calitatea apei 61
3.2.1. Consideraţii generale 61
3.2.2. Calitatea apelor de suprafaţă 62
3.2.2.1. Starea râurilor 64
3.2.2.2. Starea lacurilor 66
3.2.3. Calitatea apelor subterane 68
3.2.4. Surse majore de poluare şi grad de epurare 69
3.4.5. Concluziile privind calitatea apei 70
3.3. Calitatea solurilor 71
3.3.1. Consideraţii generale 71
3.3.2. Principalii poluanţi şi sursele de poluare ale solului in Municipiul Piteşti 73
3.3.3. Reconstrucţia ecologică a solurilor 75
3.3.4. Concluzii 76
3.4. Calitatea gestionării deşeurilor 76
3.4.1. Consideraţii generale 76
3.4.2. Deşeurile municipale 77
3.4.3. Deşeurile de producţie 80
3.4.4. Deşeuri generate din activităţi medicale 80
3.4.5. Nămolurile şi deşeuri de echipamente electrice şi electronice 80
3.4.6. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediului 82
3.4.7. Concluzii 83
3.5. Starea actuală a zonei verzi din oraşul Piteşti 84
Capitolul 4. Managementul mediului şi dezvoltarea durabilă 89
Concluzii 94
Bibliografie 96

Extras din document

Introducere

Calitatea mediului este o noţiune complexă, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natură.

Utilizând acest termen se are în vedere, în general, atât potenţialul productiv al mediului cât şi modul în care viaţa şi sănătatea oamenilor, ca şi diverse obiective social-economice, pot fi afectate de factori naturali nefavorabili sau de consecinţele unor activităţi economice, care declanşează procese de degradare sau duc la poluarea mediului.

Problema calităţii şi a protecţiei mediului a intrat în actualitate pe măsură ce omenirea a devenit conştientă de necesitatea conservării şi utilizării cât mai eficiente a potenţialului productiv al mediului. De aceea, atât pe plan mondial, cât şi naţional se acordă o atenţie din ce în ce mai mare activităţii de protecţie a mediului şi de supraveghere sinoptică a modificărilor aduse calităţii lui.

Iată de ce am considerat util, ca în lucrarea de faţă, să mă refer în primul rând la acele elemente care permit cunoaşterea şi urmărirea modificărilor calităţii mediului, fie sub acţiunea unor factori naturali, fie ca urmare a activităţii antropice.

Pe întregul parcurs al lucrării am avut permanent în vedere două aspecte: pe de o parte cunoaşterea ştiinţifică a fenomenelor, a cauzelor care le produc, a efectelor asupra mediului, şi pe de altă parte căile care trebuiesc urmate pentru înlăturarea influenţelor negative exercitate asupra componentelor cu care se află în interdependenţă.

Consider, că o bună cunoaştere a fenomenelor, a cauzelor şi a consecinţelor prezentate, constituie, în acelaşi timp, un îndemn permanent la o atitudine activă de protejare şi menţinere a unui mediu cât mai bun.

Educarea oamenilor în acest spirit se realizează începând cu orele de geografie, dar şi prin excursii, aplicaţii sau acţiuni practice de îngrijire a pomilor şi arborilor, de distrugere a buruienilor, de reîmpăduriri sau plantări de pomi, de ocrotire şi întreţinere a spaţiilor verzi şi alte muneroase astfel de activităţi de ţin de protecţia mediului.

Cu siguranţă acestă lucrare cu toate că este una generală de mediu, vă va ajuta foarte mult pe aceia ce vor să dezvolte lucrări mai compleze pe acestă temă, întrucât aici puteţi găsii un cumul de informaţii neregăsit în nici o altă lucrare deoarece nu s-a pulicat deocamdată nimic pe acestă temă.

Acest lucru a constituit o motivaţie suplimentară pentru mine. Am încercat astfel să pun în legătură informaţiile şi măsurătorile diverselor agenţii şi agenţilor economici ce au activităţi legate de mediu pentru realizarea unui astfel de studiu cât mai general şi corect realizat.

Autorul

Metodologie, concepte

Realizarea acestei lucrări am putut să o duc la sfârşit datorită răspunsurilor promte cu furnizare de informaţii şi îndrumări de la o serie de agenţii sau agenţi economici şi anume: Agenţia de Protecţie a Mediului Argeş şi vreau sa mulţumesc Doamnei Albu în special. De la Agenţia Meteorologică Piteşti îi mulţumesc de asemenea Domnului Director Radu Filip care a încercat să mă ajute pe cât posibil, chiar mi-a adus lucrarea dânsului de licenţa mult prea veche ca să mă pot folosi de ea dar intecţia contează.

În spatele uşii pe care scria mare Statistică de la Direcţia de Sănătate Publică am întalnit-o pe Doamna Nadia care a facut eforturi considederabile, toate datele după care am realizat tabelele ce reprezintă evoluţia unor afecţiuni produse si de poluanţii emişi de industria Piteştiului, toate acele date au fost luate prin telefon de la biroul de statistică Bucureşti.

Mulţumesc Domnului Breţcan, coodonatorul ştiinţific principal al acestei lucrări, cu ajutorul dânsului am realizat un material corect pus în pagină şi cât mai practic şi la obiect, mulţumesc Doamnei profesoare Rădiţa Alexe care a acceptat să fie de asemenea coordonator al lucrării.

Lucrarea de faţa este rezultatul zecilor de ore de muncă, prin punerea cap la cap a materialelor extrase de mine din mumeroase registre pentru că după câte ştiţi am extras date de pe ultimii 10 ani în numeroase rânduri deoarece am încercar ca acest studiu să fie relevant şi să evidenţieze mai clar evoluţiile poluanţilor. După extragerea datelor am realizat tabele şi după acestea grafice in Microsoft Office Excel.

În privinţa pozelor multe nu au sursele trecute şi multe nu prea sunt clare şi îmi cer scuze deoarece sunt facute de mine.

1. EVOLUŢIA AŞEZĂRILOR UMANE, CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Istoricul cercetărilor geografice

Piteştiul, astăzi important centru social-istoric, urbanistic si cultural-ştiinţific al României, este aşezat pe acele meleaguri din cele mai vechi timpuri.

Săpăturile arheologice au scos la iveală mărturii sigure în acest sens, materiale descoperite în vatra oraşului şi în localităţile limitrofe, unelte-arme, podoabe, monede, precum si informaţii scrise, transmise din antichitate, atestă că dinaintea erei noastre exista o „cetate” getică situată pe vatra unor vechi locuinţe omeneşti a căror existenţă se întrevede încă din epoca paleolitică .

Ca aşezare rurală, Piteştii apar consemnaţi în documente, ca sat de „vecini”, în proprietatea unui vizitier pe nume Oancea, cam prin secolul al XIV-lea.

Când Basarab I (1322-1352) lovea la Posada în „Ţara Loviştei” în anul 1300 pe regele Ungariei, care a venit să-şi impună suzeranitatea, Piteştii era o aşezare în plină dezvoltare.

Primul document scris în care se menţionează existenţa unor aşezări stabile, datează din ziua de 20 mai 1388 când numele sau apare într-un document scris de Mircea cel Bătrân.

Este vorba de un act prin care domnul Ţării Romaneşti înzestrează mănăstirile Cozia şi Cotmeana cu unele proprietăţi în zonă. În document se consemnează printre altele: „Am dăruit şi o moară la hotarul Piteştilor!”, noţiunea de „hotar” folosită în acel act şi în acea epocă, este menită să desemneze de regulă, târgurile existente, fapt ce dovedea că la data la care s-a emis documentul mai sus citat, localitatea depăşise de mult faza de sat (Popescu P., et-al 1988).

Fisiere in arhiva (1):

  • Studiu de Mediu al Municipiului Pitesti.doc

Alte informatii

Universitatea Valahia Facultatea de Ştiinţe Umaniste Specializarea Geografie