Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita

Licență
8/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 16529
Mărime: 96.22KB (arhivat)
Cost: 11 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Forin Achim
Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucureşti

Cuprins

Introducere. 1

I. CARACTERISTICI GEOGRAFICE GENERALE. 2

1. Poziţia geografică şi limitele. 2

2. Istoricul cercetării. 4

II. CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE. 4

3. Aspecte geologice. 4

3.1. Evoluţia paleogeografică. 4

3.2. Constituţia litologică. 5

4. Relieful. 8

4.1. Aspecte generale ale reliefului. 8

4.2. Tipuri genetice de relief. 12

Formele carstice din Masivul Buila-Vânturariţa. 15

Speologie. 15

5. Caracteristici climatice. 19

5.1. Temperatura. 20

5.2. Precipitaţiile. 21

5.3. Vântul. 22

6. Hidrografia. 22

6.1. Apele de suprafaţă. 22

6.2. Apele subterane. 23

6.3. Fenomene exocarstice. 24

7. Vegetaţia şi fauna. 24

7.1. Vegetaţia. 24

7.2. Fauna. 28

8. Aspecte pedologice. 29

8.1. Tipuri de sol. 30

9. Turismul. 34

9.1. Caractere generale. 34

9.2. Obiective turistice naturale. 35

9.2.1. Trasee turistice. 35

9.2.2. Zone de căţărare. 39

9.3. Obiective turistice antropice. 39

9.3.1. Localităţile din zonă. 45

Concluzii. 46

Bibliografie. 47

Extras din document

Introducere

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, viitor sit al Reţelei Ecologice Europene Natura 2000, a fost înfiinţat prin HG 2151/2004 şi este administrat de către RNP Romsilva în parteneriat cu Asociaţia Kogayon. Este cel mai mic parc naţional din România, cu o suprafaţă de 4186 ha, fiind situat în Judeţul Vâlcea, în sudul Munţilor Căpăţânii, pe teritoriul localităţilor Costeşti, Bărbăteşti şi Băile Olăneşti.

Parcul cuprinde creasta calcaroasă liniară a Masivului Buila-Vânturariţa, cu o lungime de cca 14 km, de la vest de Cheile Bistriţei vâlcene, până la est de Cheile Olăneşti (Folea), creastă dominată de cele două vârfuri care dau numele masivului: Vârful Buila (1849 m) şi Vârful Vânturariţa Mare (1885 m).

Masivul prezintă caracteristicile specifice reliefului carstic, cu numeroase forme exocarstice (chei, abrupturi calcaroase, doline, câmpuri de lapiezuri, grohotişuri calcaroase, hornuri, ace, strungi) şi endocarstice (peşteri şi avene). Datorită caracterului de insularitate şi accesibilităţii dificile, în masiv s-au păstrat nealterate numeroase elemente ale patrimoniului natural: habitate naturale, păduri virgine, numeroase specii ocrotite ale florei şi faunei, situri mineralogice şi paleontologice, peşteri.

Un element de atracţie şi valoare suplimentar al parcului îl constituie existenţa în perimetrul acestuia sau în imediata apropiere a numeroase obiective cultural-istorice: mănăstirile Arnota, Bistriţa, Horezu, Frăsinei, schiturile Pătrunsa, Pahomie, Iezer, Bradu, Jgheaburi, bisericile fostelor schituri 44 Izvoare, Păpuşa, Peri, bisericile rupestre din Peştera Liliecilor, bisericile din localităţile din zonă, precum şi tradiţiile, obiceiurile şi arhitectura tradiţională din satele de la poalele muntelui.

Administraţia parcului a fost constituită în februarie 2006. Administrarea parcului este asigurată de către RNP Romsilva, în baza contractului semnat cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile (nr. 102710/22.11.2005), în parteneriat cu Asociaţia Kogayon, organizaţie neguvernamentală din Costeşti-Vâlcea.

I. Caracteristici geografice generale

1. Poziţia geografică şi limitele

Masivul Buila-Vânturariţa este situat în partea central-nordică a Judeţului Vâlcea şi face parte din Munţii Căpăţânii. Masivul iese în evidenţă faţă de lanţul principal al acestora, atât prin dispunere cât şi prin constituţie şi relief. Creasta principală a Munţilor Căpăţânii, constituită preponderent din şisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare înspre nord şi sud. Excepţie fac două masive calcaroase, ale căror creste principale sunt dispuse pe direcţia SV-NE: Masivul Târnovu în nord-vest şi Masivul Buila-Vânturariţa în sud-est.

Masivul Buila-Vânturariţa se întinde de la vest de Cheile Bistriţei şi până la est de Cheile Olăneştilor (Folea). Legătura cu Munţii Căpăţânii este făcută prin Plaiul Netedu (interfluviul dintre râurile Bistriţa şi Costeşti), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre râurile Costeşti şi Cheia) şi Plaiul Hădărău (interfluviul dintre râurile Cheia şi Olăneşti).

Creasta Buila-Vânturariţa are o extindere spaţială de tip liniar, cu o lungime de circa 14 km şi o lăţime cuprinsă între 0,5 şi 2,5 m km (extinderea calcarelor jurasice). Altitudinea absolută este în Vârful Vânturariţa Mare (1885 m), iar cea minimă la ieşirea Bistriţei din chei (550 m).

Principalele vârfuri ale masivului sunt, de la sud-vest spre nord-est, următoarele: Arnota (1183,7 m), Muntele Cacova (1525,1 m), Muntele Piatra (1643 m), Muntele Albu (1658,9 m), Buila (1848,6 m), Ştevioara (1847 m), Vânturariţa Mare (1885,2 m), Vioreanu (1866 m), Vânturariţa Mică (1655 m), Stogu (981 m).

Puncte de intrare/Acces

Parcul Naţional Buila-Vânturariţa are 6 puncte de intrare:

• 3 în Comuna Costeşti, unul pe Valea Bistriţa şi două pe Valea Costeşti: Bistriţa, Pietreni-Prislop şi Pietreni-Valea Morii;

• 1 în Comuna Bărbăteşti pe Valea Otăsăului;

• 1 în Satul Cheia pe Valea Cheia;

• 1 în Oraşul Băile Olăneşti pe Valea Olăneşti.

Accesul se poate face fie pe drumul naţional 67 Rm. Vâlcea-Târgu Jiu, fie pe drumul judeţean Rm. Vâlcea-Băile Olăneşti.

Alegând prima variantă se poate ajunge în parc astfel:

• 30 Km până în Bărbăteşti (sat Bârzeşti), apoi înspre nord pe Valea Otăsăului, 5 km pe drum asfaltat, încă 3 km pe drum forestier, până la capătul drumului, de unde pe potecă, într-o oră, se ajunge la Schitul Pătrunsa;

• 38 km până la Costeşti, apoi înspre nord, se poate ajunge fie în Satul Bistriţa (7 km pe drum asfaltat), fie în Satul Pietreni (5 km drum asfaltat şi 2 km drum pietruit).

• Alegând şoseaua spre Băile Olăneşti, după 15 km se pot alege două variante:

• pe Valea Olăneşti, 6 km până în staţiune şi 14 km pe drum forestier până în Cheile Olăneşti, trecând pe la cantonul silvic Mânzu (7 km);

• pe Valea Cheia, 7 km până în Valea Cheii pe şosea asfaltată, apoi pe drum forestier. După ce se trece de Schitul Iezer (3 km), se poate ajunge fie la Schitul Pahomie (8 km), fie la cantonul silvic Cheia (9 km).

2. Istoricul cercetărilor

Buila-Vânturariţa „este un munte care nu-l lasă indiferent pe drumeţ şi cu atât mai puţin pe cercetător”(L. Badea, 1998).

Primele cercetări au fost realizate de Emm. de Martonne care menţionează în primele cercetări întreprinse în munţii de la vest de Olt „creasta îndrăzneaţă a Stogului” (1907) drept unul din elementele de seamă care determină varietatea morfologică din Munţii Căpăţânii.

G.M. Murgoci vorbeşte de falia Stogului (1907) ca accident tectonic important şi tot el precizează că formaţiunile sedimentare din dreapta Oltului sunt limitate spre vest de calcarele Masivului Bistriţei.

Stogu reprezintă înălţimea izolată dintre văile Cheii şi Pârâului Folea, ca extremitate nord-estică a masivului calcaros, şi deşi foarte bine individualizat, numele său nu putea fi, totusi, extins la întreaga culme calcaroasă. În lucrările geologice de mai târziu masivul a fost consemnat fie cu numele de Bistriţa-Vânturariţa (Şt. Ghika-Budesti, 1939, 1941), fie de Vânturariţa-Buila, sau numai Buila.

Poate că are mai puţină importanţă numele atribuit acestui masiv calcaros în diferite lucrări. Important este faptul că a oferit suficiente motive pentru a sta în atenţia cercetătorilor din diferite domenii ale ştiinţelor naturii. Pe măsura acumulării cunoştinţelor pare să fi devenit tot mai interesant din mai multe puncte de vedere.

Preview document

Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 1
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 2
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 3
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 4
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 5
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 6
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 7
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 8
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 9
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 10
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 11
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 12
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 13
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 14
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 15
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 16
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 17
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 18
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 19
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 20
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 21
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 22
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 23
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 24
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 25
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 26
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 27
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 28
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 29
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 30
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 31
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 32
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 33
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 34
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 35
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 36
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 37
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 38
Studiu geografic în Parcul Național Buila Vanturarita - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Studiu Geografic in Parcul National Buila Vanturarita.doc

Alții au mai descărcat și

Studiu Geografic al Municipiului Brașov

INTRODUCERE ISTORICUL CERCETĂRILOR GEOGRAFICE Braşovul, a devenit un oraş renumit din punct de vedere cultural şi al învăţământului foarte...

Structura pe Grupe de Vârstă și Sexe a Populației Județului Iași în Perioada de Tranziție

CAPITOLUL I. INTRODUCERE Lucrarea de fata se încadreaza în studiile de geografie umana regionala, cu referire la populatia asezarilor umane (...

Aspecte ale Potențialului Turistic în Zona Munților Oaș

INTRODUCERE Această lucrare de licenţă, intitulată „Aspecte ale potenţialului turistic în zona Munţilor Oaş” îşi propune să identifice şi să...

Studiu fizico geografic asupra lacului de acumulare de la Izvoru Muntelui și Masivul Ceahlău

INTRODUCERE Apărute ca o cerinţă a dezvoltării social-economice, lacurile de baraj sunt considerate obiective de imporatnţă majoră, menite să...

Stațiunea Băile Govora

Obiective turistice antropice din împrejurimile staţiunii Băile Govora.33 Obiective turistice naturale din împrejurimile staţiunii Băile Govora.34...

Aspecte climatice ale Parcului Național Buila Vânturarița

1. CARACTERE GENERALE Clima, ca sistem definit de media multianuală a valorilor elementelor meteorologice (temperatură, precipitaţii,...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Te-ar putea interesa și

Cercetare bibliografică - studiu de caz - Porțile de Fier

Introducere Romania are un capital natural deosebit de divers. Acest fapt se datorează în parte condiţiilor fizico-geografice care includ munţi,...

Ai nevoie de altceva?