Cuprins
- Capitolul 1. Introducere
- 1.1 Așezare geografică și limite;
- 1.2 Scopul lucrării;
- 1.3 Istoricul cercetărilor.
- Capitolul 2. Considerații asupra originii și evoluției reliefului
- 2.1 Geologia și evoluția paleogeografică;
- 2.2. Depozitele și morfologia șesului Moldovei
- 2.2.1 Grosimea, petrografia și granulometria complexului aluvionar
- 2.3 Scurtă prezentare morfografică și morfometrică a teritoriului studiat;
- 2.4 Valea Moldovei în perioada anterioară formării șesului actual
- 2.5 Etapa formării șesului actual
- 2.5.1 Faza formării morfologiei subaluviale
- 2.5.2Faza acumulării complexului aluvionar și a detașării treptelor morfologice
- Capitolul 3. Relieful fluvial și fluvio - denudațional (sculptural)
- 3.1 Terasele;
- 3.2 Procesele și formele de versant;
- 3.3 Procesele și formele actuale de modelare
- 3.3.1 Procesele și formele actuale de albie;
- 3.3.2 Eroziunea lineară(în adâncime);
- 3.3.3 Eroziunea laterală și morfologia malurilor;
- 3.3.4 Transportul aluviunilor;
- 3.3.5 Procese și forme geomorfologice determinate de afluenți;
- 3.5 Mobilitatea albiei și problema acreției laterale ca proces principal în formarea șesului;
- 3.6 Dinamica în plan vertical a patului albiei râului Moldova.
- Capitolul 4 Zona de contact a Obcinelor Bucovinei cu Podișul Sucevei
- 4.1 Considerații generale asupra sarmațianului din zona Ciungi
- 4.1.1 Date petrografice;
- 4.1.2 Aspecte sedimentogenetice;
- 4.1.2.1 Descrierea faciesurilor (faciesul A1,A2,B,C,D,E,F);
- 4.1.2.2 Interpretarea faciesurilor;
- 4.1.2.3 Asociațiile de faciesuri și subdomeniile depoziționale;
- 4.1.2.4 Domeniul depozional al acumulării ruditice de la Ciungi;
- Capitolul 5 Concluzii generale
- Capitolul 6 Anexe
- Capitolul 7 Bibliografie
Extras din licență
Capitolul 1. Introducere
1.1 Așezare geografică și limite
În funcție de tipul văii și relieful străbătut, valea Moldovei se împarte in trei sectoare, primele două trec prin zona flișului iar ultimul este extracarpatic. Primul sector al văii se întinde de la izvoare până la Pojorâta. În această zonă, rîul Moldova are un curs șerpuit, curge de-a lungul zonei de contact dintre zona cristalină și cea de fliș, străbătând flișul până în zona localității Breaza. Moldova trece din fliș în cristalin, revine la fliș și taie de două ori clippele dolomitice unde face chei înguste.
Al doilea sector de vale este dezvoltat pe grosimea flișului și este transversal pe el. Acest sector se întinde de la Pojorâta (aici Moldova face unghi de 90°) până la Păltinoasa unde rîul părăsește zona de fliș.
La Păltinoasa, unde Moldova iese din fliș și din munte, are loc o lărgire a luncii, iar valea capătă aspect de pâlnie. Aici începe al treilea și ultimul sector al văii ce se întinde până la vărsare (prin podiș).
Astfel prin Valea Moldovei se stabilește legătura între cele două forme majore de relief ale județului Suceava, muntele și dealul.
Orașul Gura Humorului este așezat într-un mic bazin situat aproape de ieșirea Moldovei din aria montană, la contactul dintre Obcina Mare (Obcina Humorului) și Munții Stânișoarei. Din punct de vedere geografic, localitatea este situată la intersecția coordonatelor geografice de 47°32’ latitudine nordică și 25°54’ longitudine estică. Localitatea este situată la o altitudine de 470 m într-o depresiune ce îi poartă numele și este înconjurată de Obcina Mare (la vest), Obcina Humorului (la est) și de Obcina Voronețului (la sud).
1.2 Scopul lucrării
Lucrarea de față va permite, datorită analizei amănunțite și temeinice, aprofundarea unor concepte, adăugarea de informații noi și actualizate asupra proceselor geomorfologice din regiunea studiată.
Obiectivele pe care le vizează această lucrare de diplomă sunt: efectuarea unui studiu mai amplu asupra zonei menționate, observarea treptată și surprinderea evoluției văii Moldovei atât pe teritoriul localității Gura Humorului cât și din împrejurimi. Astfel se vor studia tipurile de relief și procesele geomorfologice din zonă, si pe această bază se pot lua măsuri de combatere a degradărilor de teren în scopul prevenirii efectelor negative induse de acestea.
Din punct de vedere teoretic se va urmări cunoașterea tipurilor de relief și a evoluției văii, iar ca aplicație practică se încearcă efectuarea studiului proceselor geomorfologice actuale din zonă.
1.3 Istoricul cercetării
De-a lungul timpului au existat preocupări majore pentru interpretarea și cercetarea apariției și evoluției reliefului în care se află bazinul hidrografic al Moldovei. Dintre acestea putem aminti pe membrii școlii geografice ieșene: C. Martiniuc, V. Băcăuanu, N. Barbu, I. Donisă, etc.
Aspecte parțiale ale unor fenomene, părți ale Moldovei, precum și studiile unor regiuni mai mari ce vizau elemente referitoare la problematica din zonă se găsesc și în lucrările elaborate de I. Ichim, I. Bojoi, Maria Rădoane, N. Rădoane, Gh. Lupașcu, M. Bulzan.
Cercetările geologice și geografice mai complexe au fost efectuate de St. Athanasiu(1889-1910), când apare prima hartă geologică a regiunii carpatice și subcarpatice din Moldova și sudul Bucovinei în scara 1:200.000. Alți cercetători de seamă sunt: M. David, C. Martiniuc, N. Macarovici, L. Ionesi, I. Donisă, V. Băcăuanu și colaboratori (1980) au adus contribuția de bază pentru lămurirea evoluției Văii Moldovei și a poziției ce o ocupă din punct de vedere geomorfologic.
Capitolul 2. Considerații asupra originii și evoluției reliefului
2.1 Geologia și evoluția paleogeografică
Depozitele din zona studiată aparțin flișului și unității neogene, flișul fiind cea mai întinsă dintre toate zonele Carpaților Orientali. În cadrul aceste regiuni se grupează formațiunile și structurile care au apărut din evoluția unei zone de rifting (apărută în Neojurasic). Ea este situată pe un aliniament mai intern al marginii continentale est-europene care este paralelă cu zona de expansiune transilvană. Aria de fliș se întinde pe întreaga zonă a Carpaților Orientali ajungându-se până în bazinul râului Dâmbovița, apoi spre est vine în contact cu unitatea subcarpatică de care este separată prin fruntea pânzei de Vrancea (după Ionesi L., 1958)
Regiunea de la vest de Păltinoasa-Maidan și până în creasta Obcinei Mari, se cuprinde în formațiunea de fliș a Carpaților Orientali, iar ca vârstă, sedimentele aparțin Cretacicului superior și Paleogenului (fig.1 și profile geologice (1-2 în amonte de Gura Humorului; 3-4 în aval de Gura Humorului)).
Bibliografie
1. AMĂRIUCĂI MIRCEA (2000) - Șesul Moldovei extracarpatice dintre Păltinoasa și Roman. Studiu geomorfologic și hidrologic, Ed. Corson, Iași;
2. ATANASIU I. (1952) - Orogeneza și sedimentarea în Crapații Orientali din România, An. Com. geologie, vol. XXIV, București;
3. BARBU N., IONESI L., IONESI.B.,(1964) - Masivul Ciungi- caracterizare geologico-morfologică, Analele științifice, Univ. ´Al.I.Cuza´, t. XSIIb (105-114/ Iași);
4. BARBU N., IONESI.L, Principalele etape de evoluție paleogeografică a Podișului Moldovei, Lucrările Seminarului ´Dimitrie Cantemir´, Univ. ´Al.I.Cuza´;
5. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C.,(1975) - Studiu pedologic și pedogeografic al Luncii Moldovei extracarpatice, Lucrări de la Stațiunea ´Stejarul´;
6. BARBU N. (1976) -Obcinile Bucovinei, Editura Științifică și Enciclopedică;
7. BARBU N. (1972) - Studiu morfologic al Obcinilor Bucovinei, Teză de Doctorat;
8. BĂCĂUANU V., MARTINIUC C. (1970)- Cercetări generale asupra părții de sud a interfluviilor Moldova-Siret, An. Șt. Univ. ´Al.I.Cuza´, Secț. II, t.XVI, Iași;
9. BĂCĂUANU V., BARBU.N., MARIA PANTAZICĂ, UNGUREAU AL., DUMITRU CHIRIAC (1980) - Podișul Moldovei, Editura Științifică și Enciclopedică, București;
10. BĂCĂUANU V., MARTINIUC C. (1983) - Contribuții la studiul geomorfologic al teraselor Văii Moldovei dintre Păltinoasa și Timișești, An. Șt. ale Univ. ´Al.I.Cuza´ din Iași;
11. BĂNCILĂ I.(1958) - Geologia Carpaților Orientali, Editura Științifică;
12. BLIDARU V., GEORGESCU I., GHEORGHIU I. M., VLĂDESCU D. (1962) - Hidroameliorațiile în România. Monografie, Editura Științifică, București;
13. BOTEZ G. (1912) - Asupra unui Inoceramus salisburgensis Fugg. et Rast. din Flișul județului Bacău, Institutul geol. Rom. D. D. S., vol III, București;
14. DONISĂ I., MARTINIUC C., (1979) - Unele particularități ale teraselor de pe marginea estică a Carpaților Orientali, Lucr. Staț., ´Stejarul´, geologie-geografie, 7, Păngărați-Neamț;
15. GRASU CONSTANTIN, BÂNZILĂ M., MICLĂUȘ C., BOBOȘ IULIU (2002) - Sarmațianul din sistemul bazinelor de foreland ale Carpaților Orientali, Ed. Tehnică, București;
16. IONESI L. (1958) - Geologia regiunii Gura Humorului- Poiana Micului, Comunicare prezentată în sesiunea științifică a Univ. ´Al.I.Cuza´ din Iași;
17. IONESI L. (1957) - Cercetări geologice în flișul marginal pe stânga văii Moldovei, între Molid și Gura Humorului, Ibid;
18. IONESI L.(1956) - Cercetări geologice în flișul marginal din valea Humorului. Raport geologic către Com. geol.;
19. IONESI L. (1968) - Cu privire la nomenclatura utilizată în flișul Carpaților Orientali, An. Șt. Univ. Iași, secț. II b, t.,XIV;
20. IONESI L., GHEȚA N. (1978) - Vârsta stratelor de Gura Șoimului din semifereastra Humorului, Ibidem;
21. IONESI L.(1979) - Dovezi în sprijinul Semiferestrei Humorului, An. Șt. ale Univ. ´Al.I.Cuza´ din Iași;
22. IONESI L., PETREUȘ ION (1978) - Asupra unui tuf în stratele de Gura Șoimului din Semifereastra Humorului;
23. MUTIHAC V. (1968) - Structura geologică a compartimentului nordic din sinclinalul marginal extern (Carpații Orientali), Ed. Academiei Române, București;
24. PĂTRUȚ I. (1955) - Geologia și tectonica regiunii Vălenii de Munte - Cosminele - Buștenari, An. Com. geol., t. XXVIII, București;
25. POSEA GR., ILIE I., GRIGORE M., POPESCU N. (1970) - Geomorfologie Generală, Ed. Didactică și Pedagogică, București;
26. RĂDOANE N., RĂDOANE M. (1975) - Observații geomorfologice în lunca Moldovei, între Gura Humorului și Drăgănești - Oniceni, Lucrările Stațiunii ´Stejarul´, Geologie - Geografie, Pângărați.
Preview document
Conținut arhivă zip
- cap_incep.doc
- COPE.doc
- harti_5.jpg
- harti_6.jpg
- Studiul geomorfologic al Vaii Moldovei in zona orasului Gura Humorului si imprejurimi.doc