Terasele agricole și stabilitatea peisajului în Câmpia Blahniței

Introducere

Câmpia Blahniței reprezintă o unitate geografică, care ocupă partea de vest a Câmpiei Olteniei, fiind delimitată spre nord și nord-est de Podișul Getic. În formarea acestui sector de eroziune a contribuit fluviul Dunărea, formând treptele de terasă ce alcătuiesc Câmpia Blahniței.

Aflată în întregime în județul Mehedinți, și având o orientare generală pe direcția nord-vest - sud-est, Câmpia Blahniței esteconstituită din două subdiviziuni: Câmpia Jianei și Câmpia Punghinei, separate de valeaBlahniței, mai precis de versantul său stâng, extrem de abrupt, cu aspect de cuestă.

Câmpia Blahniței este alcătuită din terasele Dunării și este constituită din depozite sedimentare cuaternare peste care s-au acumulatdepozite nisipoase cu aspect de dune. Acestea nu sunt fixe, fapt care a determinat modificări înaspectul și morfologia câmpiei. Lucrarea de față va permite, datorită analizei amănunțite și temeinice, aprofundarea unor concepte, adăugarea de informații noi și actualizate asupra proceselor geomorfologice din regiunea studiată.

Obiectivele pe care le vizează această lucrare de diplomă sunt: efectuarea unui studiu mai amplu asupra zonei menționate, observarea treptată și surprinderea evoluției teraselor agricole în Câmpia Blahniței. Astfel vomevidenția caractersticile fizico - geografice ale sectorului de câmpie prins între înălțimile Piemontului Bălăciței și valea Dunării mehedințeană, dar și modificarea peisajului agricol în cadrul teraselor din acest sector.

În lucrare sunt analizate particularitățile reliefului, plecând de la hipsometrie,declivitate, orientarea versanților și până la caracteristicile rețelei hidrografice. Sunt analizate, deasemenea, și elementele biopedogeografice.

Lucrarea este structurată pe patru capitole. Primul redă caracterele generale și istoricul cercetărilor Câmpiei Blahniței.Deasemenea, în acest capitol este prezentat și acest sector ca subdiviziune a Câmpiei Olteniei.

În Capitolul al II - lea se prezintă încadrarea teritorială a Câmpiei Blahniței, limitele și poziția sa geografică.

Capitolul al III-lea abordează tema centrală a lucrării, și anume caracteristicile generale și de detaliu ale Câmpiei Blahniței. Pe baza materialelor bibliografice și a tehnologiei GIS, am putut să redăm caracteristicile morfometrice și morfografice ale câmpiei.

În capitolul al IV - lea se prezintă trăsăturile „ambientale” ale Câmpiei Blahniței. De aici putem să deducem modificarea peisajului agricol și dacă zona oferă condiții de locuire și dacă poate fi valorificată economic,mai ales prin cultivarea terenului agricol.

CAPITOLUL I. CARACTERE GENERALE ȘI ISTORICUL CERCETĂRILOR

1.1 Istoricul cercetărilor

În urma studiului individual al Câmpiei Blahniței, am constatat că asupra acestei zone nu

s-a făcut referire amănunțită în lucrările geografice Românești, fiind tratată la modul superficial. Dar, anumite date și trăsături sunt prezentate în lucrarea Academiei Române din anul 1969, intitulată Geografia Văii Dunării Românești.Deosebim unele diferențe în stabilirea extinderii și altitudinilor relative a teraselor din Câmpia Blahniței.

Prin efectuarea anumitor măsurători, prin stabilirea altidudinilor, unii geologi au identificat un număr de cinci terase. Odată cu trecerea timpului și a efectuării de noi masurători și cercetări, s-au stabilit totuși un număr de șapte terase și un fragment din cea de a 8-a terasă. Acesta s-a datorat faptului că unii cercetători nu au ținut cont de variabilitatea depunerilor de albie. Câmpia Blahniței este prezentată ca o câmpie de 8 terase ale Dunării care sunt acoperite cu dune de nisip, care au și în prezent un caracter instabil. În urma unui studiu asupra dunelor de nisip din Câmpia Olteniei, Ionescu - Balea a identificat pentru Câmpia Blahniței trei tipuri de dune: Jiana, Burila și Punghina.

În studiul geomorfologic al Câmpiei Olteniei scris de Petre Coteț, în anul 1957, câmpia este prezentată de autor sub forma a două areale morfologice distincte: Bazinetul Flămânda - Vânju Mare și Bazinetul Cujmir - Gârla Mare. P.Coteț identifică elementele morfografice de pe suprafața Câmpiei Blahniței: terasele, cuestele, suprafețele cvasi - structurale și dunele.

În lucrarea Geografia Văii Dunării al Academiei Române în 1968, se pune un accent pe studiul și prezentarea teraselor și a mobilității nisipurilor din cadrul câmpiei.

În studiul asupra teraselor agricole în Câmpia Blahniței vom identifica stabilitatea peisajului acesteia, urmărind diferențierea tipurilor de modificări dinamice. Asupra acestor modificări au contribuit în mod deosebit factorii naturali și cei antropici, concretizat îndeosebi prin schimbarea modului de utilizare a terenurilor.

Pentru elaborarea și extinderea acestui studiu am folosit tehnici care țin de domeniul geomorfologiei și geologiei. Pentru prelucrarea hărților am utilizat softul AutoCAD 2007 și Modelul SRTM care a stat la baza obținerii hărții pantelor, a densității fragmentării reliefului, a adâncimii fragmentării reliefului sau a hărții expoziției versanților. Softul utilizat pentru prelucrarea modelului SRTM a fost Arcgis Desktop 10.2.1.