Timișoara - studiu geodemografic

I. INTRODUCERE

I.1.Obiectivul cercetării

Am ales să realizez acest studiu pentru municipiul Timișoara, deoarece majoritatea vacanțelor le-am petrecut acolo alături de rude și prieteni, de care mă leagă multe amintiri. Dar, lăsând la o parte sentimentalismul, cunoașterea realităților trecute și prezente, privitoare la un spațiu de locuire umană, constituie o cerință cu importante implicații științifice și civice. Timișoara reprezintă o unitate teritorial-administrativă situată într-o regiune geopolitică de majoră însemnătate și cu multiple interferențe economice și spirituale.

Obiectivul principal al lucrării este cel științific de abordare și cunoaștere mai profundă a acestui spațiu, de reliefare a unor aspecte geografice. Documentarea din sursele bibliografice existente, analiza și interpretarea hărților topografice (1:25000, 1:50000), prelucrarea datelor statistice, analiza și coordonarea informațiilor obținute prin diferite metode, temeinic fundamentate documentar, au rolul de a crea o imagine de ansamblu a unei societăți timișorene dinamice, receptive la modernizare și progres.

Astfel, abordând o multitudine de situații demografice, politice, socio-umane în contextul propriu sau intercondiționarea lor, am încercat să evidențiez societatea timișoreană de-a lungul timpului, cu particularitățile sale, și cu elementele care o integrează, firesc, în civilizația românească și în aria interculturală central-sud-est europeană. De aceea, într-o succesiune logică am prezentat istoricul orașului Timișoara, evoluția localității și populației, cu impactul factorului politic în diferite etape asupra calității vieții și structurilor sociale, cu discontinuitățile generate de regimurile politice succedate de-a lungul timpului.

Raportarea comparativă, statistică , la etapele diferite ale istoriei sale, prezintă un anumit grad de relativitate. Dincolo de acest aspect, a existat în spațiul geografic respectiv o comunitate umană, multietnică și multiculturală, care s-a caracterizat, în timp, prin particularități demografice, sociale și economice specifice, care au contribuit, dincolo de disparitățile statistice, la conturarea adevăratului model al societății timișorene.

I.2. Istoricul cercetărilor

Realizarea studiului demografic asupra municipiului Timișoara presupune o foarte bună cunoaștere, în primul rând, a lucrărilor de specialitate, care abordează această temă, ca și consultarea unor studii realizate de specialiști din domenii conexe (istorie, sociologie, demografie, economie, statistică, etc.).

1. Studii care abordează la un nivel aprofundat orașul Timișoara: V.Mihăilescu (1966), P. Coteț (1967), cu o hartă geomorfologică a regiunii; Gh. Măhăra (1973); V. Tufescu, Zona de subsidență de la Timișoara (1956); T. Moraru, cu unele considerații geomorfologice (1945); Hațieganu A. (1946), a cărui studiu se referă la lucrările efectuate pe râul Bega; GH. Ianoși. I. Pușcă (1998), lucrare ce abordează solurile; I. Munteanu, R. Munteanu (1998, 2002) realizează o serie de lucrări cu caracter complex, istorico-geografic, geografia populației.

2. Studii cu caracter general care abordează această temă lapidar, tangențial: Șt. Manciulea, Câmpia Tisei, 1938, el realizează o lucrare monografică (limite, relief, regiuni naturale, climă, ape, soluri și vegetație, economie); R. Ficheux (1928, 1933, 1937); iar pentru geografia populației și așezărilor se remarcă lucrările lui Șt. Manciulea (1931), D. Tudor Orașe, târguri, și sate în Dacia Romană (1968), M. Bizerea, Populația Banatului, (1975), teză de doctorat; L. Someșan (1938, 1939) și V. Tufescu (1942-1943) studii realizate pentru întregul Banat; Gr. Posea, Câmpia de Vest a României, (1997); colecția județele patriei Timiș (1979), la acestea se mai adaogă dicționarul geografic al lui G. I. Lahovari, Marele Dicționar Geografic al României, (1898-1902); V. Cucu (1981, 1995, 1996), ce realizează o serie de studii de geografie umană și economică; I. Ujvari, (1972), Geografia României (vol. I, 1983, vol.II, 1984, vol. IV, 1992).

3. Studii din domenii științifice conexe: printre lucrările cu caracter istoric se remarcă, cele ale lui L. Macridin, (1979); J. N. Preyer, (1995), Monografia orașului liber crăiesc Timișoara, D. Mihalea, (1992); A. Bejan, (1995); D. Benea, (1999); N. Ilieșu, (2003), I. Hațegan, (2003); din domeniul statisticii economice și demografice se evidențiază, recensămintele populației din 1930, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, elaborate de către I. N. S., precum și anuarele statistice, care mi-au fost puse la dispoziție de Direcția Județeană de Statistică - Timișoara.