Valorificarea Potentialului Turistic al Muntilor Stanisoara

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Aceasta licenta trateaza Valorificarea Potentialului Turistic al Muntilor Stanisoara.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 78 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Geografie

Cuprins

1. CONSIDERAŢII GENERALE 3
1. Introducere (motivaţia alegerii subiectului) 3
2.Poziţia geografică a zonei studiate 4
3.Stadiul cunoaşterii zonei(istoricul cercetării regiunii din punct de vedere geografic) 6
2. CONDIŢII NATURALE 7
1. Alcătuirea şi structura geologică 7
2. Relieful 8
3. Clima 10
4. Hidrologia 12
5. Vegetaţia şi modul de utilizare al terenurilor 14
3. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL 16
1. Potenţialul turistic al reliefului 16
2. Potenţialul climato-turistic 21
3. Potenţialul turistic al apelor 23
4. Potenţialul balnear 28
5. Potenţialul turistic al componentelor învelişului biogeografic 30
4. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC 31
1. Patrimoniul turistic cultural-istoric 31
2. Arta populară şi manifestările etnofolclorice 40
3. Turismul verde – agroturismul 43
5. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ÎN REGIUNE 44
1. Turism cultural 44
2. Turism ecumenic 44
3. Turism rural şi agroturismul 45
4. Turism ecvestru 46
5.Turism sportiv 46
6. Turism piscicol şi cinegetic 47
7. Turismul balnear 48
8. Turismul de afaceri 48
9. Turism de agrement 49
6. PROTECŢIA ŞI CONSERVAREA RESURSELOR TURISTICE 50
6.1. Parcuri naţionale, rezervaţii, monumente ale naturii 50
7. BAZA TEHNICO-MATERIALĂ 53
1.Căile de comunicaţie 53
2. Structurile de cazare şi cazarea turistică 54
3. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism 59
3.Structuri de agrement (baza pentru agrement 60
8. DINAMICA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE 61
1. Evoluţia în timp şi spaţiu a fluxului turistic 61
9. PROMOVAREA ŞI VALORIFICAREA TURISTICĂ 64
1. Analiza valorificării şi promovării resurselor turistice ale regiunii 64
2. Modalităţi de diversificare a serviciilor turistice 66
10. CONCLUZII 70
11. BIBLIOGRAFIE 78

Extras din document

I. CONSIDERAŢII GENERALE

1. Introducere

Am ales această regiune, deoarece dispune de un potenţial turistic natural şi antropic însemnat, unde se poate practica o mare varietate de tipuri de turism: de la cel montan la cel balnear, de la cel sportiv la cel cinegetic, de la agroturism la turismul ecumenic şi cultural. Cu toate că zona dispune de un asemenea potenţial turistic, valorificarea deplină şi eficientă nu este pe măsură şi aceasta din cauza motivelor valabile pentru multe regiuni ale ţării şi anume: o infrastructură necorespunzătoare, atât rutieră cât şi de cazare şi de alimentaţie, o promovare cu totul insuficientă. În acest sens, alt motiv pentru care am ales această temă a fost tocmai prezentarea amănunţită o tuturor obiectivelor turistice cunoscute sau mai puţin cunoscute, care ar putea constitui puncte de real interes pentru turisţi. Faptul că sunt din zonă, constitue un motiv în plus, atât prin faptul că am o motivaţie în plus să arăt valoarea turistică a munţilor şi slaba valorificare, cât şi faptul că această zonă îmi este foarte bine cunoscută şi astfel pot vorbi mult mai uşor despre ea, cunoscând foarte bine toate probleme ce stau în calea dezvoltării turistice din zonă. Munţii Stânişoarei sunt amintiţi şi descrişi, sau chiar constitue suportul unor romane. Astfel romanul lui Mihail Sadoveanu, Baltagul îşi desfăşoara o mare parte din actiune şi în special cea mai importantă în Munţii Stânişoarei. Calistrat Hohagaş oferă o descrie foarte frumoasă a munţilor în romanul său „Pe Drumuri de Munte”. Autorul descrie atât bogăţia patrimoniului natural, cât şi antropic, în drumul său pe la mănăstirile nemţene. Scopul acestei lucrări este acela de-a arăta bogăţia patrimoniului turistic şi lipsal interesului pentru dezvoltarea turismului.

Lucrarea cuprinde 10 capitole, din care prima parte tratează aspecte legate geologia, relieful, clima si vegetaţia munţilor. A doua parte este strict pe turism. Aici am prezentat potenţialul turistic, atât natural cât şi antropic, am prezentat principalele tipuri de turism acre se practică în zonă, ca mai apoi să fac o analiză a unitaţilor de transport, cazare, alimentaţie, agrement.

În ultima parte am analizat fluxurile turistice din zonă începând cu anul 2001, şi am folosit datele oferite de institutul national de statistică. Am realizat o analiză swot pentru turismul din Munţii Stânişoarei, şi am oferit mai multe precizări legate de modalităţile de dezvoltare, asta pe lângă prezentarea proiectelor deja existente.

2. Poziţia geografică a zonei studiate

Munţii Stânişoarei fac parte din marea unitate a flişului, din cadrul Carpaţilor Orientali. Aceştia sunt aşezaţi în nord-estul ţării, la exteriorul arcului carpatic, între văile râurilor Bistriţa şi Moldova, având o direcţie generală nord-vest sud-est şi ocupă o suprafaţă de peste 2000 km² ceea ce reprezintă circa 4% din întreaga arie a Carpaţilor Orientali (fig1).

Fig. 1 Aşezarea în cadrul României şi a Carpaţilor Orientali a zonei de studiu

Munţii Stânişoarei sunt aşezaţi pe teritoriul a două judeţe, judeţul Neamţ respectiv judeţul Suceava. Principalele limite geografice sunt date de văile unor râuri asa cum este cazul văii râului Moldova la est si parţial în nord între Vama şi Hura-Humor, sau valea râului Bistriţa la vest. Astfel pricipalii vecini sunt Subcarpaţii Moldovei la est, în sud dincolo de valea Bistriţei se întind Munţii Tarcăului, la vest Masivul Ceahlău şi Munţii Bistriţei. În partea de nord se învecinează cu Obcinele Bucovinei si masivul Rarău. Totuşi, în ceea ce priveşte limita nord-vestică situaţia este un pic diferită fiind ceva neclarităţi. S. Athanasiu(1899), unul dintre primii cercetători care a studiat Munţii Stânişoara, afirmă că limita este dată de Valea Moldovei între Gura-Humorului şi Vama,aceasta continuându-se spre vest pe limita obârsiei bazinelor Slătioara, Gemenea, Brăteasa , se continuă pe versantul vestic al Muntelui Lung, Valea Cotrâgaşi –valea Bistriţei. Un studiu mai recent arată că Obcina Voroneţului constituie o zonă de tranziţie între Obcinele Bucovinei şi Munţii Stânişoarei. O altă opinie ar fi că limita este dată de valea pârâului Suha, Depresiunea Ostra(V.Mihăilescu 1963) şi muntele Băişescu(I.Sîrcu 1971). Din punct de vedere geologic această delimitare ar fi cea mai bună, mai ales dacă luăm spre studiu raportul dintre relief şi structură. Astfel, la fel ca în Obcinele Bucovinei şi Obcina Voroneţului prezintă o simetrie aproape perfectă a stratelor la structură.

Fisiere in arhiva (1):

  • Valorificarea Potentialului Turistic al Muntilor Stanisoara.docx