Valorificarea potențialului turistic din arealul rural sud-bucovinean

Introducere

Această lucrare reprezintă un studiu privind dezvoltarea turismului și componentelor sale asupra ariei rurale Sud-Bucovinene.Aceasta a fost realizată pe seama unei bibliografii diverse din punct de vedere al materialului utilizat,cuprinzând atât literatură de specialitate,cât și strategii de dezvoltare,materiale audio-video și surse din mediul online.În elaborarea lucrării am pus în practică cunoştinţele acumulate în cei 3 ani de studiu în cadrul specializării Geografia Turismului

În aceste pagini vor fi evidenţiate trăsăturile generale ale turismului,regionarea geografică a ariei de studiu cât și tipologia activităților practicate.Consider că alegerea acestei teme se datorează unor studii aprofundate asupra evenimentelor istorice petrecute în acest areal și a respectului pe care îl port asupra oamenilor care au știut dintotdeauna să fie în tandem cu natura și cu ceea ce oferă ea. În realizarea lucrării am fost sprijinită de domnul lect. dr. Bulai Mihai căruia îi aduc sincere mulţumiri.

Voi incepe această lucrare printr-o mică introducere asupra arealului studiat, adresând mai întâi de toate o întrebare, aceea fiind „Ce reprezintă Bucovina și de unde provine numele său?” , urmând a rezuma pe scurt temele urmărite în realizarea lucrării.

Bucovina reprezintă o fostă provincie nord-vestică a statului medieval Moldova, formată din ţinuturile Cernăuţi şi Suceava, provincie a Imperiului Austriac (din 1867 Austro-Ungar), provincie a României Mari în perioada 1918-1940 şi 1941-1944, ce a fost divizată după 1944 între România şi Ucraina. Numele Bucovinei provine din cuvântul slav „buk” (fag), preluat dn limba germană sub forma Buchenland („Țara Fagilor”) sau Bukowina.

Bucovina reprezintă o destinaţie turistică, cu resurse turistice numeroase şi este considerată ,,un vast muzeu în aer liber” (Bouaru, 2006). Diversitatea peisajului şi spiritualitatea populară bucovineană, reprezintă elemente cheie de atractivitate pentru turismul practicat .

În realizarea acestei lucrări s-a urmărit valorificarea pontențialului turistic de care dispune arealul rural sud-bucovinean. Conceptele cheie utilizate sunt : turism, potențial turistic natural, potențial turistic antropic.

Potenţialul turistic natural este reprezentat de varietatea formelor de relief, bogăţia şi diversitatea pădurilor, elemente care au dus la dezvoltarea turismului în arealul rural studiat.

Resursele turistice antropice sunt numeroase, emblematice, pornind de la arhitectura populară, patrimoniul religios, obiceiurile şi costumele populare din Bucovina, putând fi considerate un adevărat muzeu în aer liber. Arhitectura populară prezentă în Bucovina este reprezentată de decoraţiuni interioare şi exterioare ale clădirilor în cadrul cărora se face resimțită arta prelucrării lemnului.

Patrimoniul religios denotă o atractivitate specifică. Mănăstirile cu frescă exterioară reprezintă cea mai mare atracţie turistică din regiune. Cele mai importante obiective religioase sunt: Mănăstirea Dragomirna, Mănăstirea Humor, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Arbore, Mănăstirea, Suceviţa , Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, Mănăstirea Voroneţ.

O atracţie deosebită a zonei Bucovina este reprezentată de numeroasele activităţi artizanale precum: pictarea icoanelor, încondeierea ouălor, meşteşugul lemnului, olăritul, ţesutul covoarelor, cusutul cămăşilor tradiționale.

Metodologia de lucru

În vederea realizării lucrării de față se va adopta o strategie de cercetare prin: consultarea colectiilor de date,a lucrărilor de specialitate,a strategiilor de dezvoltare teritorială,precum și a diferitelor studii,documentare aferente.

În ceea ce privește metoda de colectare a informațiilor s-a avut în vedere lecturarea unei bibliografii complexe destinate Bucovinei de Sud, atât din punct de vedere istoric cât și în privința repartiției teritoriale atât a populației și a obiectivelor de interes public.

Studiul întocmirii lucrării de licență a vizat două etape de lucru:

etapă preliminară de documentare,care a constat în stabilirea strategiei de lucru,indexarea bibliografiei cu trimiteri la conceptele utilizate,sau la regionarea zonei avută în vedere;

etapă de birou bazată pe prelucrarea și reprezentarea cartografică a informațiilor obținute , realizarea hărților tematice, redactarea lucrării în sine și formularea concluziilor.

Pentru realizarea suportului cartografic se vor utliza soft-urile Philcartho,Adobe Ilustrator precum și alte softuri cu suport geografic, în timp ce prelucrarea datelor statistice se va efectua cu ajutorul softului Microsoft Excel.