Valorificarea turistică a geomorfositurilor din județul Neamț

Lucrarea de față și-a propus studierea formelor de relief din județul Neamț și valorificarea lor turistică, într-o nouă abordare și anume cea a geomorfositurilor. Prin această abordare sunt identificate şi evaluate formele de relief cu un aspect deosebit, care singure sau alături de alte elemente bioecologice şi culturale alcătuiesc obiecte ale patrimoniului natural. Studiul a avut ca un prim scop identificarea geomorfositurilor, din judetul Neamț iar pentru realizarea lui a fost folosită pe langă bibliografia existentă, studiul efectuat pe teren, o bună cunoaştere a regiunii, a căilor de acces de aici. Totodată s-a recurs la colaborarea cu geografii obişnuiţi care trăiesc în arealul studiat - profesorii de geografie pentru o bună informare asupra regiunii cercetate. Plecând de la aceste realităţi s-a încercat realizarea unei valorificări turistice eficiente a tuturor geomorfositurilor identificate. Ca finalitate, studiul trebuie să vină în sprijinul comunităţilor locale cu idei, cu modele de valorificare turistică, cu o analiză pertinentă care să ajute dezvoltarea turismului ca activitate economică importantă a regiunii sau dacă nu, măcar să fie privit ca un semnal de alarmă pentru comunităţile locale în scopul exploatării naturii pentru creşterea nivelului de trai.

Teza de licență, Valorificarea turistică a geomorfositurilor din județul Neamț este organizată în șapte capitole care vorbește despre geomorfositurile ce se regăsesc în județul Neamț, astfel încât primul capitol al tezei, Considerații Generale, aduce în discuție următoarele aspecte ce fac referire la cine a mai scris pe tema această, ce a mai scris legat de această temă și când s-a mai scris despre subiectul acesta, la care se adaugă poziția zonei studiate și câteva aspecte legate de ce sunt geomorfositurile. Al doilea capitol al tezei, Condiții Naturale, ne vorbește despre cadrul natural în care se află situat județul Neamț, făcând referire la aspecte legate de geologia, relief, climă, hidrografia, biodiversitatea și solurile acestuia. În cel de al treilea capitol, Potențialul turistic al județului Neamț, se aduce în discuție potențialul pe care îl posedă acest județ. Capitolul patru, Geomorfositurile din județul Neamț, are ca scop identificarea, clasificarea și evaluarea geomorfositurilor din cadrul județului. În capitolul cinci, Valorificarea turistică a geomorfositurilor se vorbește despre infrastructura de turism pe care o posedă județul Neamț. Penultimul capitol, capitolul șase, Analiza S.W.O.T. a județului Neamț, clarifică care sunt punctele tari și punctele slabe ale acestor geomorfosituri. Ultimul capitol, capitolul șapte, intitulat Concluzii, ne relatează pe scurt ce ar trebuii făcut cu privire la valorificarea în mod corect a potențialului acestor geomorfosituri.

Geomorfositurile sunt forme de relief sau procese geomorfologice care au căpătat în timp valoare estetică, ştiinţifică, culturală, istorică sau economică, datorită percepţiei umane. Pornind de la aceasta definiţie, în lucrarea de faţă ne propunem să inventariem şi să evaluăm geomorfositurile din județul Neamț. Acestea au ca finalitate propunerea unor măsuri privind protecţia superioară şi apoi promovarea turistică. Prezenţa a numeroase geomorfosituri în județul Neamț este impusă de existenţa calcarelor şi conglomeratelor, dar şi de succesiunea în timp a diferitelor sisteme de modelare (glaciar, periglaciar, fluviatil), toate acestea conducând la geomorfosituri specifice. A fost ales spre studiu acest areal datorită prezenţei unei game variate de geomorfosituri dar şi valorificării turistice foarte intense (un număr mare de turişti).

Valoarea geomorfologică va fi cuantificată făcându-se uz de următoarele criterii: geneză (numărul de factori implicaţi), dinamică, complexitate (dată de numărul elementelor geomorfologice de interes), mărime (raportată la o anumită arie), stadiul actual al conservării, raritate (într-un un anumit areal) şi structură. În calculul valorii estetice se vor urmări: fizionomia formelor, cromatica, etalarea (posibilităţile de observare a formei) şi diferenţa de nivel sau amploarea cavernamentului (criteriu cu folosire diferenţiată pentru formele de suprafaţă sau endocarstice). Criteriile aplicate pentru valoarea ecologică se referă la relevanţa florei şi faunei arealului, precum şi la stadiul actual de protejare. Valorile sunt între 0 şi 1.

Valoarea culturală vizează importanţa istorică (relevanţa vestigiilor), arheologică (vechimea siturilor), religioasă (prezenţa unor lăcaşe de cult), artistică (numărul reprezentărilor în literatură, pictură, grafică, fotografie), arhitecturală, precum şi asocierea cu anumite simboluri, sau cu anumite evenimente culturale. Valoarea ştiinţifică va fi cuantificată în funcţie de relevanţa ştiinţifică (numărul sau importanţa citărilor în bibliografie), calitatea de resursă ştiinţifică (estimarea potenţialului de relevare), de resursă formativă (adresabilitate pentru diferite grupuri ţintă), de model (expresivitatea acestuia), reprezentativitate (pe diferite niveluri) şi valoarea paleontologică (abundanţa şi stadiul de conservare al diferitelor vestigii paleontologice). În cuantificarea valorii ştiinţifice, importantă, după opinia noastră, este separarea criteriilor care se referă strict la această valoare, evitând suprapunerile peste criteriile geomorfologice deja analizate. Pentru estimarea valorii economice, au fost folosiţi anumiţi indicatori ai potenţialului şi exploatării turistice: numărul de activităţi specifice turismului posibile, potenţialul turistic al geomorfositului pe diferite nivele, accesibilitatea (tipul de mijloc de transport şi distanţa), infrastructura de cazare, amenajările şi serviciile şi distanţa faţă de geomorfosit, distanţa faţă de centre moderne cu servicii complexe, condiţiile socio-economice ale regiunii (considerând mărimea centrelor urbane de pe o rază de 25 de kilometri), stadiul actual al exploatării turistice, nivelul promovării şi frecvenţa organizării de competiţii sportive.

1.2. Poziția geografică a zonei studiate

Judeţul Neamţ se află în nord-estul României şi se încadrează, din punct devedere geografic, între 46° 40' şi 47° 20' latitudine nordică şi 25° 43' şi 27° 15' longitudine estică. Ocupă o poziție care se suprapune, în parte, Carpaților Orientali, Subcarpaților Moldovenești și Podișul Moldovenesc, limitându-se: la nord, cu județul Suceava, la vest, cu județul Harghita, la sud, cu