Cuprins
- INTRODUCERE 3
- CAPITOLUL I 4
- FRAUDE ȘI FALSIFICĂRI ÎN COMERȚUL CU VINURI 4
- CAPITOLUL II 9
- STUDIUL ACTUAL AL CUNOȘTINȚELOR PRIVIND COMPOZIȚIA CHIMICĂ A VINULUI 9
- 2.1 ACOOLII DIN VIN 10
- 2.1.1 Alcoolii monohidroxilici 10
- 2.1.1.1 Alcoolul etilic 10
- 2.1.1.2 Alcoolul metilic 11
- 2.1.1.3 Alcoolii superiori 12
- 2.1.2 Alcoolii polihidroxilici 14
- 2.2 ACIZII DIN VIN 17
- 2.2.1 Aciditatea vinului 18
- 2.2.2 Aciditatea totală 18
- 2.2.3 Aciditatea volatilă 19
- 2.2.4 Aciditatea fixă 20
- 2.2.5 Aciditatea reală 21
- 2.2.6 Efectul tampon 22
- 2.3 ALDEHIDE DIN VIN 22
- 2.4 ESTERII DIN VIN 23
- 2.5 COMPUȘII AZOTAȚI DIN VIN 24
- 2.6 COMPUȘII FENOLICI DIN VIN 25
- 2.7 LIPIDELE DIN VIN 26
- 2.8 COLOIZII VINULUI 27
- 2.9 EXTRACTUL 27
- 2.10 SUBSTANȚELE MINERALE DIN VIN 28
- 2.11 CENUȘA 30
- 2.11.1 Alcalinitatea cenușii 30
- 2.12 GAZELE DIN VIN 31
- 2.12.1 Bioxidul de carbon 31
- 2.12.2 Oxigenul 32
- 2.12.3 Azotul 32
- CAPITOLUL III 34
- MATERIAL ȘI METODA DE LUCRU FOLOSITĂ 34
- 3.1 MATERIALUL FOLOSIT 34
- 3.2 METODA DE LUCRU 34
- 3.2.1 Determinarea alcoolului din vin 34
- 3.2.2 Determinarea glicerolului din vin 35
- 3.2.3 Determinarea cenușii 36
- 3.2.4 Determinarea extractului sec total 36
- 3.2.4.1 Determinarea extractului total prin metoda refractometrică 37
- 3.2.5 Determinarea caracteristicilor cromatice 38
- 3.2.5.1 Determinarea intensității colorante 38
- 3.2.5.2 Determinarea nuanței sau tenta 38
- CAPITOLUL IV 41
- REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA LOR 41
- CONCLUZII 53
- BIBLIOGRAFIE 54
Extras din licență
INTRODUCERE
În România, viticultura constituie un sector foarte important al agriculturii, fiind una din ocupațiile străvechi ale poporului român, ea asigurând necesarul de struguri și vin pentru consumul intern, dar și crearea unor mari disponibilități pentru export.
În condițiile în care țara noastră este membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană și trebuie să facă față concurenței cu marii producători de vinuri din țări cu o bogată tradiție viticolă, viticultura României trebuie să evolueze rapid, în sensul obținerii de vinuri de înaltă calitate, prin valorificarea maximă a potențialului ecopedoclimatic de care dispune din belșug.
Ca țară a Uniunii Europene, România, în politica sa viticolă, va trebui să țină seama de tendințele existente la nivel mondial ca: globalizarea, ecologizarea, promovarea calității și liberalizarea comerțului mondial cu struguri, stafide, vinuri și distilate. Globalizarea și liberalizarea comerțului mondial cu produse viti-vinicole a indus necesitatea creerii unui echilibru între producție și consum, pentru evitarea formării de stocuri nevandabile, prin reducerea drastică a suprafețelor de vii la nivel mondial, introducerea restricțiilor tehnologice și oenologice în plantație și cramă.
Ecologizarea a introdus necesitatea creării unui echilibru între cantitatea și calitatea recoltei, promovând produsele ecologice sau biologice cu însușiri de necontestat, provenite din areale strict delimitate, unde aplicarea secvențelor tehnologice din vie și cramă sunt restrictive, cu referire specială la folosirea îngrășămintelor, pesticidelor și irigației în plantațiile viticole, sau la limitarea randamentelor în must, a folosirii enzimelor și levurilor selecționate, a limpezitorilor sau stabilizatorilor chimici, precum și a corecțiilor chimice (zahăr, aciditate, tanin).
CAPITOLUL I
FRAUDE ȘI FALSIFICĂRI ÎN COMERȚUL CU VINURI
Frauda este “un act săvârșit cu rea credință spre a trage foloase de pe urma atingerii aduse drepturilor altuia”
Se consideră falsificare:
- adaosul oricărei substanțe naturale sau sintetice în produse, în scopul mascării unor defecte ale acestora, precum și în scopul modificării sau conferirii de proprietăți pe care produsele nu le justifică prin compoziția lor naturală sau prin rețetele de fabricație.
- “schimbarea compoziției fără a se schimba specificațiile de pe etichetă”.
Francezii consideră că frauda se prezintă sub două aspecte:
1. Înșelăciune care este o fraudă de prezentare a mărfii
2. Falsificarea este o fraudă asupra compoziției mărfii.
1.1 SCURT ISTORIC AL FRAUDELOR LA VINURI
Iată câteva ecouri din presa vremii privind fraudele și falsificările, din domeniul vinului, în zona arădeană:
- 1840-1874 - Se falsificau vinuri renumite, “de Miniș”. Se preconiza ca vinurile “ imitate “ să nu poată fi vândute.
- 1880 - Pentru falsificarea vinurilor roșii-se folosea “fucsina" (colorant mineral). S-a cerut interzicerea fabricării și vânzării substanțelor colorante sintetice și comis-voiajori de control. S-au confiscat vinuri falsificate.
- 1885 - Sub denumirea de “vin de Miniș” se vindeau vinuri slabe, de șes sau din grădini, ceea ce constituie de asemenea fraudă.
- 1893 - S-a cerut interzicerea procedeelor tehnologice care sub pretextul îmbunătățirii calității vinului îl depreciau. Apare Legea privind interzicerea vinurilor artificiale.
- 1895 - Nu se respecta legea privind interzicerea vinurilor artificiale (ca și în zilele noastre n.n).
- 1897 - Scade consumul de vinuri superioare din cauza vinurilor falsificate cât și a concurenței vinurilor dalmațiene.
Urmare legii de interzicere a vinurilor artificiale din 1893 și a măsurilor energice din 1897, 1908 A apărut Legea pentru evidența vinurilor și mișcarea lor.
- 1912-1913 Se preconiza crearea unei Societăți anonime pentru valorificarea vinului
- 1923 - Apare Legea pentru represiunea fraudelor (și în comerțul cu vinuri)
- 1928 - în ziua de 27 ian. s-a desfășurat la Arad o mare adunare a viticultorilor la chemarea sindicatului viticol, împotriva falsificărilor de vinuri.
Bibliografie
1. BANU C. și colab., 2013- Industria alimentară între adevăr și fraudă, Editura ASAB, București;
2. BĂDUCĂ C., 2003- Bazele biotehnologiilor vinicole , Editura Sitech
3. COTEA D. V., 1985- Tratat de oenologie, vol.I, Vinificația și biochimia vinului , Editura Ceres, București;
4. COTEA D. V., SAUCIUC H.J., 1988- Tratat de oenologie, vol.II, Limpezirea, stabilizarea și îmbutelierea vinului, Editura Ceres, București;
5. COTEA D. V., POMOHACI N., GHEORGHIȚĂ M., 1982- Oenologie, Editura Didactică și Pedagogică, București;
6. COTEA D. V., ZĂNOAGĂ V. C., COTEA V. V., 2009 - Tratat de oenochimie, vol. I, Editura Academiei Române, București
7. DINU I., 1988- Studiul posibilităților tehnologice de obținere a vinurilor roșii în Podgoria Drîncii, județul Mehedinți. Teză de doctorat, Universitatea din Craiova;
8. GHEORGHIȚĂ M., și colab., 2000- Oenologie, vol.I, Prelucrarea strugurilor și producerea vinurilor, Editura Ceres, Bucuresti;
9. GHEORGHIȚĂ M., CAMELIA MUNTEAN, BĂDUCĂ C., 2002-Oenologie vol.II, Obținerea, păstrarea și condiționarea produselor vinicole, Editura Sitech, Craiova;
10. MĂCĂU M. ILIE, 1994- Studiul potențialului oenologic al podgoriei Sîmburești. Teză de doctorat, Universitatea de Științe Agronomice - București;
11. MIHALCA AL., și colab., - Calitatea vinurilor roșii din princi palele podgorii ale R.S. România, Lucrări științifice ICVV, vol. V. 1974.
12. MIHALCA A., IANCU G., 2002 - Mustul și vinul în legislație. Metode pentru identificarea falsurilor, Arad
13. MUNTEAN CAMELIA, BĂDUCĂ C., STOICA FELICIA, 2001- Operații și metode de analiză și control în industria vinicolă, Editura Sitech, Craiova;
14. MUNTEAN CAMELIA, 2001- Materii prime pentru industria vinicolă, Editura Sitech, Craiova;
15. MUNTEAN CAMELIA, 2012 - Tehnologii în industria vinicolă, Ed. Sitech, Craiova
16. ȚÎRDEA C., și colab., 2000- Tratat de vinificație, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
17. *** Requeill des methodes internationales d’analise des vins et du mouts. OIV, Paris, 1990.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Controlul si identificarea falsurilor in industria vinicola.doc
- Coperta.doc