Cuprins
- INTRODUCERE 7
- JUSTIFICAREA TEMEI ALESE 7
- PARTEA I - STUDIU DE LITERATURĂ 8
- CAPITOLUL 1 9
- ISTORICUL ȘI CONSIDERAȚIILE GENERALE PRIVIND LAPTELE VEGETAL 9
- 1.1 Istoricul laptelui vegetal 9
- 1.2 Considerații generale privind băutura vegetală 10
- 1.3 Comparația nutrițională a diferitelor tipuri de băuturi vegetale disponibile în comerț 11
- 1.2.1 Băutură de migdale 11
- 1.2.2 Băutură din ovăz 13
- 1.2.3 Băutură din orez 14
- 1.2.4 Băutură din nucă de cocos 15
- 1.2.5 Băutură din arahide 17
- 1.2.6 Băutură din alune de pădure 19
- 1.2.7 Băutură din susan 20
- 1.2.8 Băutură din quinoa 21
- 1.2.9 Băutură din caju 22
- 1.2.10 Băutură din nuci macadamia 22
- PARTEA a ll-a 24
- CERCETĂRI PROPRII 24
- CAPITOLUL 2 25
- SCOPUL ȘI OBIECTIVELE LUCRĂRII 25
- 2.1 Scopul lucrării 25
- 2.2 Material și metodă 25
- 2.2.1 Material: 25
- 2.2.2 Metode de analiză: 26
- 2.2.3 Determinarea conținutului de grăsime 26
- 2.2.9 Analiza sensorială 36
- CAPITOLUL 3 39
- REZULTATE ȘI DISCUȚII 39
- 3.1 Rezultate și discuții privind obiectivul 1 39
- 3.2 Rezultate și discuții privind obiectivul 2 43
- CAPITOLUL 4 47
- CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 47
- BIBLIOGRAFIE 48
Extras din licență
INTRODUCERE
JUSTIFICAREA TEMEI ALESE
În zilele noastre se îndreaptă atenția tot mai mult pe efectele fiziologice pe care le au alimentele asupra organismului uman,se pune accentul pe obținerea unor noi alimente funcționale și îmbunătățirea acestora. Astfel de produse sunt similare cu alimentele convenționale ca aspect, fiind consumate ca parte a dietei obișnuite, dar care, pe lângă funcțiile nutriționale de bază ,demonstrează beneficii fiziologice ori faptul că reduc riscul unor boli cronice (Scott, F.W,1996).
În prezent , termenul de hrană depășește sfera simțurilor (vizual, olfactiv și gustativ), interesul consumatorului îndreptându-se mai mult spre funcționalitatea hranei ingerate. Acest lucru ne-a determninat să ne îndreptăm atenția înspre obținerea unui sortiment de băutură vegetală care poate fi consumată atât de cei care nu au nici o intoleranță,cât și de cei care au intoleranță la lactoză sau din varii motive nu consumă alimente de origine animală.
Societatea noastră se confruntă cu boli precum, cancerul de colon , excesul de greutate, sindromul metabolic. Grupurile țintă sunt persoanele de toate vârstele care suferă de intoleranță la lactoză,cei mai vulnerabili la îmbolnăvirile de orice tip.
PARTEA I - STUDIU DE LITERATURĂ
CAPITOLUL 1
ISTORICUL ȘI CONSIDERAȚIILE GENERALE PRIVIND LAPTELE VEGETAL
1.1 Istoricul laptelui vegetal
Primele mențiuni al laptelui de soia au fost scrise în text de către chinezi, începând cu anul 1365. Cu timpul a devenit tot mai cunoscut, dar înregistrările din secolul al XVII-lea descriu utilizarea sa în bucătăria tradițională chineză. În 1866 , laptele de soia a fost mai întâi discutat ca o băutură de către francezul Paul Champion, care a descris despre cum chinezii își luau cupele la magazinele de tofu pentru a obține laptele de soia proaspăt ,pe care îl consumau la micul dejun. (Awonorin SO, Udeozor LO. 2014)
Laptele de soia a fost primul lapte de origine vegetală care a servit la furnizarea de nutrienți populației în care furnizarea de lapte de origine animală era inadecvată. (Organic Monitor. 2006).
În secolul al XIX - lea soia a fost răspândită și cultivată atât în Europa cât și în SUA. Termenul de „lapte de soia’’ a apărut pentru prima dată într-o publicație americană în 1897 , care conținea un tabel în care compara calitățile nutriționale ale soiei și laptelui de vacă. În 1920 prima fabrică de lapte de soia a fost înființată lângă Paris de Li Yu-Ying, un biolog și inginer chinez.
În anii ’70 datorită presiunii exercitate de industria laptelui, celora care produceau laptele vegetal nu li se permitea să numească produsul „ lapte de soia ” , ci să-l numească „ aliment lichid de origine vegetală ”. Ulterior a devenit „ lapte vegetal din soia ”. Nimic din aceste lucruri nu a putut opri creșterea „ laptelui de soia ”, iar în anii 1970 si 80 a devenit tot mai cunoscut în toată Asia ,Europa ,Australia si Statele Unite. Pe măsură ce tehnologiile de ambalare s-au îmbunătățit, cutiile de carton TetraPak au permis producției de lapte de soia să se extindă și mai mult, iar acum laptele pe bază de soia este cel mai popular lapte fără lactoză și cel mai nutritiv. (Awonorin SO, Udeozor LO. 2014)
1.2 Considerații generale privind băutura vegetală
Consumul de băuturi vegetale ca alternativă de lapte a crescut cu 24% în 2017 spre deosebire de anii precedenți. (Cruz, N., Capellas, M., Hernandez, M., Trujillo, A. J., Guamis, B., & Ferragut, V. (2017).
Laptele de soia este în mod natural bogat în proteine de o calitate superioară, prezente într-o cantitate similară cu a laptelui de origine animală. Nu conține deloc carbohidrați și de aceea este de obicei îndulcit, dar pe lângă asta, are în compoziția lui grăsimi nesaturate sănătoase. Valoarea calorică a acestei alternative de lapte este similară cu a laptelui de vacă semiecremat. (Awonorin SO, Udeozor LO. 2014)
Bibliografie
1. Abaejoh R, Djomdi I, Ndojouenkeu R. 2006,Characteristics of tiger nuts (Cyperus esculentus) tubers and their performance in the production of a milky drink. Journal of Food Processing and Preservation. 30:145-163.
2. Abugoch James, L. E. (2009). Chapter 1 quinoa (chenopodium quinoa willd.) Advances in Food and Nutrition Research, 1- 31. doi:10. 1016/s1043-4526(09)58001-1
3. Alasalvar, C., Shahidi, F., Liyanapathirana, C., & Ohshima, T. (2003). Turkish tombul hazelnut (corylus avellana l.). 1. compositional characteristics. Journal of Agricultural and Food Chemistry, 51 (13), 3790- 3796. doi:10.1021/jf0212385
4. Awonorin SO, Udeozor LO. 2014, Chemical properties of tiger nut-soy milk extract. IOSR Journal of Environmental Science, Toxicology and Food Technology. ; 8(3v1):87-98. Doi: 10.9790/2402-08318798
5. Belewu MA, Belewu KY. 2007,Comparative physico-chemical evaluation of tiger-nut, soybean and coconut milk sources. International Journal of Agriculture and Biology. 9(5):785-787.
6. Bernat, N., Chafer, M., A., C., & Gonz´alezMart´ınez, C. (2011). Effect of ultra-high pressure homogenization. Effect of ultrahigh pressure homogenization and heat treatment on physicochemical properties of almond beverages.
7. Biel, W., Bobko, K., & Maciorowski, R. (2009). Chemical composition and nutritive value of husked and naked oats grain. Journal of Cereal Science, 49 (3), 413- 418.
8. Biswas, S., Sircar, D., Mitra, A., & De, B. (2011). Phenolic constituents and antioxidant properties of some varieties of Indian rice Nutrition & Food Science, 41 (2), 123- 135.
9. Butt, M. S., Tahir-Nadeem, M., Khan, M. K. I., Shabir, R., & Butt, M. S. (2008). Oat: unique among the cereals. European Journal of Clinical Nutrition, 47 (2), 68- 79.
10. Coconut Research Institute. Coconut Production in Africa, 2002.
11. Cruz, N., Capellas, M., Hernandez, M., Trujillo, A. J., Guamis, B., & Ferragut, V. (2017). Ultra high pressure homogenization of soymilk: microbiological, physicochemical and microstructural characteristics. Food Research International, 40 (6), 725- 732.
12. Elaine, B. & Feldman, M. (2002). The scientific evidence for a beneficial health relationship between walnuts and coronary heart disease. Journal of Nutrition, 132 (5), 1062S- 1101S.
13. Erra, S. (2012). Process for the preparation of a beverage from nuts,124-133.
14. Faccin, G. L., Miotto, L. A., do Nascimento Vieira, L., Barreto, P. L. M., & Amante, E. R. (2009). Chemical, sensorial and rheological properties of a new organic rice bran beverage. Rice Science, 16 (3),
15. Harkins, R.W and H.P. Sarret, 1967. Methods of comparing protein quality of soybean infant formulars in rat. J. Nutr.,91,213-216.
16. Iwuoha, C.I. and K.E. Umunnakwe, 1997. Chemical, Physical and Sensory characteristics of Soymilk as affected by processing method, temperature and duration of storage. Food Chem.,59, 373-379.
17. Kaur, K. D., Jha, A., Sabikhi, L., & Singh, A. (2011). Significance of coarse cereals in health and nutrition: a review. Journal of Food Science and Technology, 1- 13.
18. Koksal, A., Artik, N., Simsek, A., & Gunes, N. (2006). Nutrient composition of hazelnut (corylus avellana l.) varieties cultivated in turkey. Food Chemistry, 99 (3), 509- 515.
19. Muste Sevastița și Mureșan Andruța Elena 2018, Controlul calității produselor vegetale, Cluj-Napoca, Mega, pag.8-60
20. Mureșan Carmen Crina și Vlaic Romina Alina 2019, Controlul calității produselor de origine non-animală, Mega, pag. 21-24.
21. Nieuwentus R, Nieuwelink J.2002, Soy and Other Leguminous Crops. Agrodok Series No. 10 CTA, Netherlands . ; pp. 28 -30.
22. Onweluzo JC , Nwakalor C. 2009 .Development and evaluation of vegetable milk from Treculia africana (Decne) seeds. Pakistan Journal of Nutrition . 89(3):233 -238.
23. Organic Monitor. (2006). The european market for soya milk & non-dairy drinks. Dublin: Research & Markets.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Laptele vegetal.docx