Măcinarea Cerealelor

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 96 în total
Cuvinte : 32268
Mărime: 4.52MB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Danciu

Cuprins

SCURT ISTORIC 4

MOTIVAREA TEMEI DE PROIECT 6

Cap.1 PRINCIPII GENERALE DE MORĂRIT

1. Cerealele – materia primǎ în morǎrit 9

1.1 Porumbul 10

1.1.1 Structura anatomicǎ a bobului de porumb 14

1.1.2 Compoziţia chimicǎ a bobului de porumb 15

1.1.3 Amidonul 18

2. Sisteme tehnologice pentru descǎrcarea şi depozitarea cerealelor 20

2.1 Silozurile 20

2.1.1 Proiectarea silozurilor pentru cereale 24

2.1.2 Determinarea tensiunilor din interiorul silozului 28

3. Criterii de apreciere a calităţii cerealelor depozitate 34

3.1 Criterii chimice 34

3.2 Criterii fizice 36

3.3 Criterii tehnologice 40

3.4 Criterii manifestate la depozitare 42

4. Sisteme tehnologice pentru măcinarea cerealelor 44

4.1 Bazele teoretice ale procesului de măcinare a cerealelor 44

4.1.1 Gradul de mǎrunţire 46

4.1.2 Granulozitatea şi modul de fineţe 46

4.1.3 Consumul specific de energie 46

4.2 Factorii de influenţǎ a procesului mǎcinǎrii 46

4.2.1 Proprietăţile fizico-mecanice şi structurale ale cerealelor 46

4.2.2 Caracteristicile produselor rezultate 46

4.2.3 Parametrii constructivi şi funcţionali ai utilajului de măcinare 47

4.2.4 Indicatorii economici ai procesului de măcinare 47

4.3 Procese şi utilaje de mǎcinare 47

4.3.1 Procese şi utilaje la măcinarea cu valţuri 47

4.3.1.1 Principiul de funcţionare a valţurilor 47

4.3.1.2 Principalele tipuri de valţuri 48

4.3.1.3 Caracteristicile, construcţia şi mentenanţa tǎvǎlugilor 50

4.3.1.3.1 Tǎvǎlugii rifluiţi 50

4.3.1.3.2 Tǎvǎlugii netezi 53

4.3.1.3.3 Construcţia tǎvǎlugilor 53

4.3.1.3.4 Mentenanţa tǎvǎlugilor 54

4.3.1.4 Elemente de calcul ale procesului de lucru la valțuri 55

4.4 Măcinarea cu pietre 57

4.5 Mǎcinarea cu dislocatoare 58

4.6. Mǎcinarea în mori cu ciocane 59

4.7.1 Calculul şi proiectarea rotoarelor şi ciocanelor 60

5. Utilaje şi instalaţii pentru condiţionarea materiei prime de măcinat 62

5.1 Utilaje pentru separarea impurităţilor 62

5.1.1 Sitele 63

5.1.1.1 Site înclinate cu mişcări oscilatorii 67

5.1.1.2 Sitele (ciururile) înclinate cu mişcări vibratorii 70

5.1.1.3 Ciururile şi sitele cu mişcări rotative 72

5.2 Separarea impurităţilor după masa specifică 77

5.3 Utilaje pentru decojirea cerealelor 78

5.3.1 Decojitorul cu manta abrazivă din şmirghel 79

5.3.2 Decojitorul cu manta din ţesătura de sârmă 80

5.4 Sisteme tehnologice pentru controlul şi omogenizarea produselor finite.

5.4.1 Sisteme tehnologice pentru controlul fǎinii 81

5.4.2 Sisteme tehnologice pentru omogenizarea fǎinii 81

6. Produsele finite obţinute din porumb 82

6.1 Fulgii de porumb 82

6.2 Uleiul din germeni de porumb 83

6.3 Făina de porumb 85

6.4 Obţinerea acloolului etilic din porumb 86

Cap.II PROIECTAREA UNEI SECŢII DE MĂCINIŞ PORUMB PENTRU O MOARĂ CU CAPACITATEA 35t/ 24h - PARTE APLICATIVĂ 87

7.CONCLUZII 92

BIBLIOGRAFIE 91

Extras din document

1. SCURT ISTORIC

De-a lungul timpului, de la prima revoluţie alimentară, cerealele au avut şi au un rol capital în hrana omului. Astfel, încǎ din paleolitic, în urmă cu 800 000 de ani, hrana vegetală se asigura prin culegerea accidentală de fructe, rădăcini şi seminţe de plante, consumate ca atare. Destul de târziu, în mezolitic (12 000 î.e.n.), omul începe să selecteze speciile de plante pentru consum şi să le sfărâme prin tehnici primitivă. Primele mori cu pietre apar în neolitic (3000 î.e.n.), inițial antrenate de forța braţelor, apoi cu animale. Simultan se trece de la consumul de boabe fierte la cel de turte coapte, preparate din cereale sfărâmate. Încă din perioada 2500-2000 î.e.n., popoarele din Orientul Mijlociu (asirienii, evreii şi egiptenii), preparau un aluat de consistenţa redusă, frământat în cuve mari de pământ, fermentat sau nefermentat şi uscat sub formă de turte la soare sau copt (mai târziu), în cuptoare. În funcţie de starea socială a consumatorilor se stabileau sorturile de făină: şrotul de grâu - pentru poporul de rând; făina cernută - pentru stăpânii de sclavi şi făina foarte fină, de cele mai multe ori îmbogăţită cu fructe (smochine, curmale) - pentru faraoni şi cler.

Grecii au perfecţionat tehnologia pâinii prin îmbunătăţirea calităţii şi lărgirea gamei sortimentale. Din izvoare istorice se cunosc peste 72 sortimente incluzând pâine din secară, ovăz, fasole (pentru sǎraci) pâine dietetică fabricată cu adaos de miere, lapte şi ulei (pentru bogaţi), pâine picantă pentru ospăţuri, frământată cu vin etc. De la greci, aceste sortimente s-au transmis la romani, care au transformat fabricarea pâinii intr-un proces organizat pe mai multe faze: cumpărarea grâului, măcinarea cu cernerea făinii, prepararea, divizarea, modelarea şi coacerea aluatului şi vinderea pâinii pe baza de cântărire şi control.

Apariţia industrializării, a aşezărilor suprapopulate, rafinarea gusturilor în alimentaţie, a făcut ca, din secolul XIX, să se treacă la mecanizarea şi automatizarea proceselor din morărit şi panificaţie, la modificarea sistemelor şi principiilor tehnice. Actualmente sunt in curs de utilizare tehnologiile moderne de frământare, fermentare, coacere şi ambalare a produselor de panificaţie, introducerea automatizării şi computerizării fluxurilor tehnologice din morărit şi panificaţie.

În ţara noastră, primele unităţi de panificaţie de tip industrial au fost construite de către armată (manutanţele), la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX, iar după primul război s-au fondat unităţi mari, dotate cu malaxoare şi cuptoare încălzite cu abur (Dampf). Producţia de panificaţie realizată în Timișoara era recunoscută în toată regiunea. În afară de patru mori mai mici, aici mai erau trei mori mari, cu aburi, precum moara Elisabeta, cea mai mare din oraş. Aceasta a funcţionat din anul 1869, ca proprietate a Societăţii morilor cu aburi din Banat, iar în 1880 a cumpărat-o Societatea morilor cu aburi Elisabeta din Budapesta şi a funcţionat ca filială a acesteia până în anul 1909. Moara ocupa o suprafaţă de 14 890 de metri pătraţi, avea o linie ferată industrială cu o lungime de un kilometru, iar puterea electrică a motoarelor cu aburi şi electrice era de 900 de cai putere. Asigura munca pentru 280 de muncitori şi 40 de funcţionari. Se măcinau anual 475.000 de chintale de grâu, din care o parte pentru export. Mai târziu, producţia anuală depăşea 600.000 quintale, din care 450.000 făină, iar 150.000 pentru furaje. Prin mărimea fabricii, a producţiei şi dotarea sa excepţională, ocupa un loc prestigios între morile din provincia ţării.

Funcţională din anul 1869, Moara cu aburi „Pannonia” era cea mai veche şi dădea de lucru la 55 de muncitori. De altfel, din morile de apă timișorene s-au construit primele două stabilimente ale Primei Societăţi Mecanice, vestitǎ prin cifre de afaceri uriaşe. Morile au fost puse în funcţiune în anul 1863 şi dădeau de lucru la 200 de oameni, în medie. Pentru utilizarea raţională a energiei apelor begheiului se făceau pregătiri tehnice. Era planificată o instalaţie centrală de turbine, care să poată acţiona nu numai morile, ci şi iluminatul electric şi tramvaiele.

La acea vreme, zona dintre Gară şi Canalul Bega putea să fie numită şi platforma industrială. Imediat lângă Gară se afla moara cu aburi “Hungaria” fostă “Pannonia”, construită în 1869 peste drum de Gară. Moara cu aburi “Hungaria”, societate pe acţiuni, a pornit în anul 1910. Producea făină albă şi neagră, tărâţe şi gris. Era construită pe o suprafaţă de 800 de metri pătraţi. Puterea de acţiune o furniza o maşină cu aburi de 600 de cai putere de tip tandem. Lucra cu o sută de muncitori şi se măcinau zilnic o sută de chintale de grâu. Făcea şi export, mai ales în Austria. Moara a devenit apoi o societate pe acţiuni, care s-a numit “Bega”. În anii 80 ai secolului 19, acţionari principali erau Karl Steiner, Michael Magori şi Johann Rödig. După intrarea în funcţiune din 1910, s-au construit mai multe clădiri anexă, a fost legat stabilimentul de Gară cu linii de cale ferată industrială, lucra cu 150 de muncitori şi s-a montat o instalaţie de fabricat paste făinoase pentru producţia de macaroane, tăiţei şi alate paste făinoase, acţionată de o maşină cu aburi de 600 de cai putere. Acţionar principal era Societatea pe Acţiuni de Bănci şi Comerţ Szana, iar director al morii era Moritz Körper.

Moara cu aburi Pannonia

2 MOTIVAREA TEMEI DE PROIECT

De ce ar trebui sa consumam porumb?

Porumbul este o sursa buna de fibre, vitamina B1, acid folic, vitamina C si acid pantotenic (B5) si el contine mai multe oligoelemente cum ar fi beta-criptoxantin, luteina, saponine, alcaloizi, fitosteroli, stigmasterol, acid malic, acid tartric, acid oxalic si acid maisenic cu proprietati benefice pentru bolile de inima si lupta impotriva cancerului.

In raport cu faina de grau, faina de porumb este mai bogata in grasimi si zaharuri si contine cantitati moderate de potasiu si fosfor. Asemenea orezului, nu contine gluten, si din acest motiv, porumbul este bine tolerat si de persoanele care sufera de celiachie (boala celiaca). Este sarac in doi aminoacizi esentiali, lisina si triptofanul; prin urmare, pentru o masa echilibrata, porumbul ar trebui combinat cu legumele care contin respectivii aminoacizi.

Uleiul de germeni de porumb este un ulei usor, bogat in grasimi nesaturate (acidul linoleic si acidul oleic), pretiosi nutrienti, dar prezenti numai daca extragerea uleiului, s-a efectuat la rece.

Faina de porumb poate fi macinata fin sau cu granule mai mari (pasat pentru sarmale de post), poate fi integrala sau rafinata. In gastronomie, faina de porumb este utilizata in general pentru prepararea mamaligii, dupa numeroase retete, in afara de utilizarea ei la prepararea dulciurilor.

Stiuletii mici si fragezi ai porumbului dulce se consuma fierti sau copti la cuptor, in timp ce boabele mai mari, fierte, se consuma in ciorbe de legume si salate (in comert se gasesc si in cutie) si la prepararea unor specialitati de pizza.

Pop corn-ul sau “boabele de porumb saltarete” sunt graunte de porumb, care, sub efectul caldurii sar, formand astfel niste bilute de consistenta spumoasa si culoare alba, care, sarate, se consuma ca gustare. In general este un produs industrial, si se vinde in pungute in mai multe varietati.

Remedii terapeutice

Intreaga planta a porumbului a fost folosita mult timp de indienii americani in scopuri medicale. Ceaiul din matase de porumb este un remediu pentru problemele diuretice: urinare dificila, dureroasa sau frecventa. Malaiul fiert in lapte se aplica pe arsuri, inflamatii, umflaturi. Amidonul de porumb, aplicat ca pudra, poate ameliora ranile usoare. Mamaliga amestecata cu ulei de ricin sau ulei de porumb este folosita pentru a vindeca iritatiile pielii.

Preview document

Măcinarea Cerealelor - Pagina 1
Măcinarea Cerealelor - Pagina 2
Măcinarea Cerealelor - Pagina 3
Măcinarea Cerealelor - Pagina 4
Măcinarea Cerealelor - Pagina 5
Măcinarea Cerealelor - Pagina 6
Măcinarea Cerealelor - Pagina 7
Măcinarea Cerealelor - Pagina 8
Măcinarea Cerealelor - Pagina 9
Măcinarea Cerealelor - Pagina 10
Măcinarea Cerealelor - Pagina 11
Măcinarea Cerealelor - Pagina 12
Măcinarea Cerealelor - Pagina 13
Măcinarea Cerealelor - Pagina 14
Măcinarea Cerealelor - Pagina 15
Măcinarea Cerealelor - Pagina 16
Măcinarea Cerealelor - Pagina 17
Măcinarea Cerealelor - Pagina 18
Măcinarea Cerealelor - Pagina 19
Măcinarea Cerealelor - Pagina 20
Măcinarea Cerealelor - Pagina 21
Măcinarea Cerealelor - Pagina 22
Măcinarea Cerealelor - Pagina 23
Măcinarea Cerealelor - Pagina 24
Măcinarea Cerealelor - Pagina 25
Măcinarea Cerealelor - Pagina 26
Măcinarea Cerealelor - Pagina 27
Măcinarea Cerealelor - Pagina 28
Măcinarea Cerealelor - Pagina 29
Măcinarea Cerealelor - Pagina 30
Măcinarea Cerealelor - Pagina 31
Măcinarea Cerealelor - Pagina 32
Măcinarea Cerealelor - Pagina 33
Măcinarea Cerealelor - Pagina 34
Măcinarea Cerealelor - Pagina 35
Măcinarea Cerealelor - Pagina 36
Măcinarea Cerealelor - Pagina 37
Măcinarea Cerealelor - Pagina 38
Măcinarea Cerealelor - Pagina 39
Măcinarea Cerealelor - Pagina 40
Măcinarea Cerealelor - Pagina 41
Măcinarea Cerealelor - Pagina 42
Măcinarea Cerealelor - Pagina 43
Măcinarea Cerealelor - Pagina 44
Măcinarea Cerealelor - Pagina 45
Măcinarea Cerealelor - Pagina 46
Măcinarea Cerealelor - Pagina 47
Măcinarea Cerealelor - Pagina 48
Măcinarea Cerealelor - Pagina 49
Măcinarea Cerealelor - Pagina 50
Măcinarea Cerealelor - Pagina 51
Măcinarea Cerealelor - Pagina 52
Măcinarea Cerealelor - Pagina 53
Măcinarea Cerealelor - Pagina 54
Măcinarea Cerealelor - Pagina 55
Măcinarea Cerealelor - Pagina 56
Măcinarea Cerealelor - Pagina 57
Măcinarea Cerealelor - Pagina 58
Măcinarea Cerealelor - Pagina 59
Măcinarea Cerealelor - Pagina 60
Măcinarea Cerealelor - Pagina 61
Măcinarea Cerealelor - Pagina 62
Măcinarea Cerealelor - Pagina 63
Măcinarea Cerealelor - Pagina 64
Măcinarea Cerealelor - Pagina 65
Măcinarea Cerealelor - Pagina 66
Măcinarea Cerealelor - Pagina 67
Măcinarea Cerealelor - Pagina 68
Măcinarea Cerealelor - Pagina 69
Măcinarea Cerealelor - Pagina 70
Măcinarea Cerealelor - Pagina 71
Măcinarea Cerealelor - Pagina 72
Măcinarea Cerealelor - Pagina 73
Măcinarea Cerealelor - Pagina 74
Măcinarea Cerealelor - Pagina 75
Măcinarea Cerealelor - Pagina 76
Măcinarea Cerealelor - Pagina 77
Măcinarea Cerealelor - Pagina 78
Măcinarea Cerealelor - Pagina 79
Măcinarea Cerealelor - Pagina 80
Măcinarea Cerealelor - Pagina 81
Măcinarea Cerealelor - Pagina 82
Măcinarea Cerealelor - Pagina 83
Măcinarea Cerealelor - Pagina 84
Măcinarea Cerealelor - Pagina 85
Măcinarea Cerealelor - Pagina 86
Măcinarea Cerealelor - Pagina 87
Măcinarea Cerealelor - Pagina 88
Măcinarea Cerealelor - Pagina 89
Măcinarea Cerealelor - Pagina 90
Măcinarea Cerealelor - Pagina 91
Măcinarea Cerealelor - Pagina 92
Măcinarea Cerealelor - Pagina 93
Măcinarea Cerealelor - Pagina 94
Măcinarea Cerealelor - Pagina 95
Măcinarea Cerealelor - Pagina 96

Conținut arhivă zip

  • Macinarea Cerealelor.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia de Abatorizare a Bovinelor

CAPITOLUL I. OBIECTUL PROIECTULUI 1.1 Denumirea obiectului proiectului si capacitatea de producţie. Studiu privind calculul grinzii de susţinere...

Cartea Tehnica a unei Mori cu Ciocane

INTRODUCERE Moara este o instalaţie industrialã complexã, care are ca scop transformarea cerealelor, dar mai ales a grâului, secarei şi porumbului...

Standardizare - Uleiul de Floarea-Soarelui

1. Importanta uleiului de floarea-soarelui Produsele grase sunt o sursa importanta de energie si sunt indispensabile vietii. Consumate in...

Moara de Grau cu Capacitatea de 60 de Tone in 24 de Ore

1. Tema proiectului Să se proiecteze şi să se stabilească schema tehnică pentru o moară de grâu cu capacitatea de 60 t / 24 h pentru făină albă 35...

Schema tehnică pentru o moară de grâu

1.INTRODUCERE 1.1 CARACTERISTICILE MATERIIEI PRIME: GRÂUL Grâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu mare pondere alimentară. Suprafeţele...

Linia Tehnologică de Pregătire a Grâului pentru Măciniș

I INTRODUCERE 1.1Cultura cerealelor în lume Cerealele reprezintă grupa fitotehnică de plante cu cel mai mare areal de răspândire în toate zonele...

Determinarea falsificărilor prezente în conservele de mazăre

INTRODUCERE Conservele sunt produse obţinute prin sterilizarea cărnii, legumelor şi fructelor, a unor preparate sau mâncăruri, ambalate in cutii...

Schema Tehnică pentru o Moară de Grâu în Vederea Obținerii unui Sortiment de Făină

1. Scopul şi obiectivele proiectului Scopul lucrării este de a se proiecta şi realiza schema tehnică pentru o moară de grâu în vederea obţinerii...

Ai nevoie de altceva?