Nutriția persoanelor în varstă

Licență
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 28 în total
Cuvinte : 9516
Mărime: 111.39KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Constantin Ciotau
Facultatea de Educatie Fizica si Sport
Universitatea "Stefan cel Mare", Suceava

Cuprins

INTRODUCERE. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI . 3

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND NUTRITIA PERSOANELOR IN VARSTA . 4

I.1 Transformări fiziologice asociate cu vârsta . 5

I.2 Aprecierea statusului nutriţional la vârstnic . 6

I.3 Folosirea terapeutică a suplimentelor nutritive la vârstnici .7.

I.4. Obiceiurile alimentare ale vârstnicului . 8

I.5 Efecte asupra statusului nutriţional şi a stării generale de sănătate la vârstnici .8

I.6 Statusul nutriţional şi recomandări asociate . 9

CAPITOLUL II

NECESARUL NUTRIŢIONAL AL VÂRSTNICULUI . 9

II.2Observaţii asupra persoanelor vârstnice.9

II.3Procesul de îmbătrânire.10

II.4 Date generale privind necesarul nutriţional al vârstnicilor.11

II.5. Analize biochimice.12

CAPITOLUL III

FACTORI DE RISC PENTRU UN STATUS NUTRIŢIONAL DEFICITAR . 12

III.1. Probleme de sănătate generale . 13

III.2 Probleme de sănătate orală . 16

III.3 Alterări cognitive sau emoţionale . 16

III.4 Modificări funcţionale şi senzoriale . 16

III.5. Statutul socio-economic . 16

III.6 Abuzul de alcool. 17

III.7 Medicaţia . 17

CAPITOLUL IV

Studii de caz.18

CONCLUZII FINALE . 26

BIBLIOGRAFIE . 27

Extras din document

INTRODUCERE.MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI

Calitatea vieţii este în strânsă legătură cu menţinerea sănătăţii orale, parte a sănătăţii generale de care este influenţată sau pe care o influenţează, având în final, un impact deosebit asupra stării psihice şi integrării sociale.

În dietoterapie se pot da multiple exemple de regimuri alimentare din care ne vom rezuma la câteva. Observaţiile experimentale l-au determinat pe UMBER să preconizeze, la începutul secolului XX, un regim hiperglucidic – regim de protecţie hepatică – cirozele hepatice. Nu s-au obţinut ameliorări în urma acestui regim[1].

VIDAL şi ARCHARD la sfârşitul secolului trecut şi începutul sec. XX au recomandat regimul desodat în cirozele decompensate, regim ce rămâne valabil şi astăzi, cu corecţiile necesare[2,4]. Constatările lui GILLMAN asupra numărului mare de ciroze din Africa de Sud – consecinţă a subalimentaţiei proteice - au dus la ideea regimului hiperprotetic în bolile de ficat[4]. În urma cunoştinţelor acumulate, părerile în privinţa acestor regimuri sunt contradictorii. La sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX s-au prescris regimuri de menajare mecanică a stomacului prin semiînfometări, dar acestea accentuau contracţiile de foame ale stomacului. În ultimii ani s-a ajuns la un punct de vedere ştiinţific în ceea ce priveşte atitudinea dietetică în tratamentul ulcerului şi a altor boli de stomac.

Ultimele decenii ale secolului XX se caracterizează din punct de vedere demografic prin sporirea ponderii populaţieiîncadrate in grupa a-III-a de varsta, fapt ce determina o atenţie sporita problemelor complexe si foarte variate ale acestui grup populaţional.

Persoanele de vârsta a treia prezintă o serie de particularităţi nutriţionale care orientează examenul clinic, paraclinic, diagnosticul şi planul de tratament protetic. Procesele generale de îmbătrânire determina o serie de caracteristici care aparţin fenomenelor biologice, psihologice, sociale, cu o patologie, de asemenea speciala, generala şi cu manifestări la nivelul sistemului stomatognat.

Alimentaţia, poate să se reflecte asupra sănătăţii, duratei vieţii şi bineînţeles, a confortului vieţii, având în vedere că aportul de alimente constituie un factor legat de plăcerile existenţei.

Într-o alimentaţie corectă, nu are importanţă deosebită cantitatea de alimente ingerate ci asigurarea unei varietăţi a acestora şi a unui amestec corespunzător de alimente.

Din punct de vedere al statusului nutritional s-a constatat ca vârstnicii au nivele ale nutrienţilor sub limitele admise În acest context populaţia vârstnica având un risc crescut pentru un deficit nutritional.

Patologia complexa şi multipla a vârstnicului reprezintă o sursa de handicapuri şi invalidităţi responsabile de evoluţia procesului de îmbătrânire. Este necesară o bună evaluare gerontologică ce cuprinde totodată si un bilanţ nutritional pentru depistarea precoce a afecţiunilor generale şi a tratamentului lor. Un rol important in evoluţia biologica a pacienţilor îl reprezintă regimul alimentar individual.[4]

Gerontologia creează premisele unei abordări specifice vârstnicului in context bio-psihosocial cu profund impact asupra inserţiei acestuia încercuitul social, fără a eluda crearea unui cadru adecvat grefat pe cerinţele actuale ale calitatii vietii.[7]

Deficientele nutriţionale la vârstnici sunt o realitate, deoarece denutriţia si subnutriţia, stresul oxidativ si patologia cronica contribuie la o influenţate a stării de sănătate. De aceea de efectele diverselor carente nutritive ce pot determina îmbolnăviri la nivelul cavitaţii orale,si ca urmare a prezentei unor factori supradaugati, ne-am ocupat in capitolele acestei lucrări.

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND NUTRIŢIA PERSOANELOR IN VÂRSTĂ

I.1 TRANSFORMĂRI FIZIOLOGICE ASOCIATE CU VÂRSTA

Recunoaşterea modificărilor fiziologice care survin la toate nivelele de organizare împreună cu procesul de îmbătrânire este esenţială. Declinul fiziologic se amplifica în a cincea decadă de viaţă, câteva mărimi fiziologice modificându-se foarte puţin (ex. viteza de conducere a miocitelor cardiace) în timp ce altele suferă modificări semnificative (ex.debitul plasmatic renal).

Nu toate organele îmbătrânesc în aceeaşi măsură şi cu aceeaşi viteză.

In ceea ce priveşte procesul de îmbătrânire s-au formulat chiar si anumite teorii, teoria stresului fiind una dintre ele, pe care o vom enunţa mai jos.[8]

Teoria stress-ului postulează că stresul din viaţa zilnică are ca rezultat uzura şi distrugerea celulelor şi ţesuturilor organismului. Pe măsură ce persoanele îmbătrânesc ele se schimbă. Stresul zilnic şi stilul de viaţă afectează starea de sănătate. Factorii de stres fizic, precum şi factorii psihici de stres, duc la apariţia unui răspuns din partea organismului. în elaborarea acestui răspuns intervin sistemul nervos şi cel hormonal. Stresul prelungit poate duce la terminarea rezervelor organismului, lăsându-1 slăbit, îmbătrânit şi vulnerabil pentru boli. Pe măsură ce oamenii îmbătrânesc ei îşi pierd capacitatea de adaptare, procesele de refacere devin totmai puţin eficiente şi o solicitare excesivă poate scurta viaţa organismului la modificări externe şi interne.

Îmbătrânirea cerebrală

Creierul, ca toate organele corpului, răspunde atât de factorii genetici cât şi de mediu care îi cresc sau îi diminuă capacitatea. Una din provocările studierii creierului a reprezentat distingerea modificărilor determinate de îmbătrânire şi modificările date de boli şi de modificările induse de factorii extrinseci de tipul regimului alimentar.

Normal creierul suferă unele modificări odată cu vârsta. Pe de o parte scade fluxul cerebral. Pe de altă parte scade şi numărul neuronilor cerebrali. Când numărul celulelor nervoase dintr-o anumită parte a creierului scade, atunci sunt afectate auzul şi vorbirea.

Pierderea neuronilor din altă parte a creierului poate afecta funcţia cognitivă sau memoria.

Scăderea numărului de neuroni din creierul posterior determină tulburări de echilibru.[7]

Se cunoaşte că pierderea funcţiei cognitive şi a memoriei, care apar odată cu îmbătrânirea, se atribuie în mare parte factorilor extrinseci, controlabili, de tipul regimului alimentar, dar pot exista şi alte cauze, de tipul tumorilor cerebrale. În cazuri precum boala Alzheimer, cauza este genetică.

Bibliografie

1. A.R. Frisacho, New norms of upper limb fat and muscle areas of assessment of nutritional status. American Journal of Clinical Nutrition 34 (1981).

2. A.Z. LaCroix and coauthors, maintaining mobility in late life: Smoking, Alcohol consumption, physical activity, and body mass index, American Journal of Epidemiology 137 (1993)

3. Alix E., Constans T., Lesourd B., Perry M.- Epiodemiologie de la nutrition chez les personnes agees . La revue de Geriatrie, dec. 1992, Tome 17, nr. 10, p. 525-532

4. Anderson E., Hoint-Pradier F.- Les comportaments et la consommation alimentaires des personnes agees. Medicine et Nutrition, 2, 1990, p. 91-97

5. Andrian S. : Tratamentul minim invaziv al cariei dentare. Editura Princeps Edit, Iasi, 2002

6. Andrian S., Lacatuşu Şt.:Caria dentara - Protocoale si tehnici .Editura Apollonia, Iasj,1999.

7. Appollonio I, Carabellese C, Frattola A, Trabucchi M (1997). Influence of dental status on dietary intake and survival in community-dwelling elderly subjects.Age Ageing 26:445–456

8. Asuman Kiyak- Reducing Barriers to Older Per.son's Use of Dental Services.

9. Vellas, P. J. Ousset, P. Hostier, J.L. Albrorede .L’evaluation gerontologique.Rev. Gerontologie practique âgé, Nr. 35, 1992 10. B.T. Burton and W.R.Foster,Health Implications of obesity, an HIH Consensus

Development Conference, Journal of the American Dietetic Association 85 (1985): 1117-1121

Preview document

Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 1
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 2
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 3
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 4
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 5
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 6
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 7
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 8
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 9
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 10
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 11
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 12
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 13
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 14
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 15
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 16
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 17
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 18
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 19
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 20
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 21
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 22
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 23
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 24
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 25
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 26
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 27
Nutriția persoanelor în varstă - Pagina 28

Conținut arhivă zip

  • Nutritia persoanelor in varsta.docx

Alții au mai descărcat și

Produse Alimentare de Origine Vegetala - Fructe Exotice Proaspete – Aspecte Nutritionale si Dietetice

Omul a intuit dintotdeauna ca fructele sunt o comoara pentru sanatate. In trecut, aceasta intelepciune s-a concretizat in maxime cum ar fi "un mar...

Analizeaza Organoleptic si Fizico-Chimic Uleiul de Floarea Soarelui

Introducere: Din momentul in care omul a aparut pe pmant si pana astazi produsele au provenit de la plante care au asigurat baza alimentatiei...

Afumarea

Conservarea prin afumare a produselor alimentare cu referire la afumarea salamurilor crude tip Sibiu 1. Memoriu justificativ Afumarea face parte...

Schema și Fluxul Tehnologic de Afumare a Cărnii

Cap. I Introducere Afumarea este un proces tehnologic folosit în industria cărnii având ca scop conservarea produselor și îmbunătățirii...

Procesul de Ambalare a Cognacului

1. CONIACUL 1.1 Aspecte generale 1.1.1 Scurt istoric Cognac-ul a fost descris in multe feluri: apa vietii, cel mai bun brandy dintre cate...

Starea de nutriție a adulților din Brașov

Introducere: O nutritie buna este conditia sanatatii. O alimentatie inadecvata poate slabi sistemul imunitar. Nutritia aduce corpului energia de...

Un comentariu despre antioxidanți, prooxidanți și controverse legate de aceștia

INTRODUCERE Multe studii au fost efectuate cu privire la radicalii liberi, stresul oxidativ și activitatea antioxidantă a produselor alimentare,...

Principii de Nutritie - Regimul Alimentar in Diverse Patologii

Introducere Omul pentru a fi sănătos are nevoie de o alimentaţie adecvată. Între om şi aliment se stabilesc relaţii strânse în tot cursul...

Te-ar putea interesa și

Proiect Lapte

1. Memoriu justificativ LAPTELE este unul din puţinele alimente ce poate fi consumat în stare naturală. Este unicul produs din alimentaţie cu...

Alimente Functionale, Suplimente Alimentare și Plante Medicinale

CAPITOLUL 1 ALIMENTE CONVENŢIONALE 1.1 Definiţii şi funcţii Conform Directivei 178/2002 “aliment înseamnă orice substanţă sau produs indiferent...

Denutriția

Denutriţia Denutriţia sau slăbirea având ca sinonime insuficienţa alimentară, malnutriţia caloricoprotidică sau distrofia alimentară este starea...

Evoluția Indicatorilor Privind Diabetul Zaharat

CAPITOLUL I CONSIDERAȚII GENERALE Am ales această temă deoarece aproximativ 30% (600.000 locuitori) din județul Bihor suferă de diabet zaharat de...

Evaluare Program Nutritie - Metode Cantitative pentru Managementul Proiectului

1. Scop Scopul prezentei lucrari este de a realiza o evaluare a eficientei unui program de nutritie ce urmareste scaderea in greutate si respectiv...

Acțiuni de ajutorare a persoanelor vârstnice

REZUMAT Schimbările majore ce au avut loc în ultimii ani în societatea modernă a zilelor noastre a făcut ca viaţa tuturor categoriilor sociale să...

Ambalarea și etichetarea brânzei topite

Argument Fabricarea brânzeturilor topite a început în anul 1911 în Elveţia, folosindu-se ca materie primã brânza Emmental, care prezintã mici...

Microbiologia ouălor

INTRODUCERE Valoarea alimentara a oualor Oul reprezinta un aliment deosebit de valoros pentru hrana omului datorita bogatiei lui in factori...

Ai nevoie de altceva?