Procesarea Plantelor Oleaginoase

Introducere

Ritmul actual de creştere a populaţiei şi deficitul existent sub aspectul mijloacelor de trai necesare pentru hrana oamenilor, impun găsirea unor căi de sporire a productiei agricole, prin care să se poată satisface cerinţele mereu crescânde de alimente.

În ţara noastra agricultura reprezintă una dintre ramurile de bază ale economiei naţionale având un rol deosebit de important pentru progresul general al ţării.

Cunoştinţele stiinţifice din ultimele decenii despre cultura plantelor agricole, impun efectuarea unui control permanent al stării de aprovizionare a solurilor cu elemente nutritive, pentru obţinerea unor producţii constante şi de înalt randament.

Pe lângă cereale, în asigurarea necesarului variat de produse de provenienţă agricolă, o însemnătate deosebită o au plantele oleaginoase, dintre care pentru ţara noastră floarea-soarelui prezintă o deosebită importanţă.

Pe plan mondial floarea-soarelui se cultivă pe toate continetele, în 64 de ţări ocupând locul al III-lea între plantele oleaginoase.

În ţara noastră floarea-soarelui, în ultimii zece ani a ocupat o suprafaţă din ce în ce mai mare în partea de sud, datorită condiţiilor termice si de sol favorabile pentru realizarea unor producţii bune la unitatea de suprafaţă.

Aceasta lucrare prezinta un studiu privind producerea si procesarea plantelor oleaginoase atat in lume cat si in Romania, cu aplicatie practica pe SC PRUTUL SA.

In primul capitol „Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura” s-a prezentat in primul subcapitol producerea platelor oleaginoase la nivel mondial cat si in Europa, urmat de un subcapitol care descrie producerea si procesarea plantelor oleaginoase in Romania. In ultima parte a acestui capitol s-a descris procesul tehnologic de prelucrarea al platelor oleaginoase.

Capitolul al doilea „Analiză filierei floarea-soarelui” cuprinde principalele caracterstici ale filiereii florii-soarelui in Romania, descrierea filierii si comercializarea produselor obtinute din floarea-soarelui.

Pentru capitolul III “studiu de caz “ am selectat o entitate economica de pe piata romaneasca S.C. PRUTUL S.A.” , fabrica ce are ca obiect de activitate procesarea florii-soarealui. In prima parte a acestui capitol s-a realizat o prezentare generala a fabricii, prezentare ce include obiectul de activitate, profilul si politica adoptate si date privind managementul si resursele umane.

De asemenea tot in partea de inceput a studiului realizat s-au prezentat si produsele acestei fabrici, politica de distributie si promovare respective activitatile logistice ce includ transportul, depozitarea si ambalarea produselor obtinute. Studiul realizat include si analiza vanzarilor pe piata interna.

In ultima parte a lucrarii s-a prezentat analiza economico-financiara a activitatii, aceasta include analiza cifrei de afacere, a cheltuielilor si a rentabilitatii. Aceste analize s-au realizat pornind de la datele oferite de SC PRUTUL SA, date economice ce au fost calculate cu ajutorul indicatorilor economici.

Studiul realizat se incheie cu propuneri de creştere a eficienţei activităţii de productie si comercializare.

Capitolul 1. Locul si importanta plantelor oleaginoase in agricultura

1.1. Producerea plantelor oleaginoase în lume şi în Europa

Plantele oleaginoase prezintă importanţa şi din punct de vedere agrotehnic. Cele care se recoltează devreme (inul pentru ulei, cruciferele timpurii), sunt foarte bune premergătoare pentru cerealele de toamnă. Plantele oleaginoase prăşitoare, bine întreţinute, contribuie la combaterea buruienilor în cadrul rotaţiilor.

Suprafeţe mai mari, pe plan mondial, se cultivă cu soia, floarea-soarelui, arahide, bumbac şi rapiţa, ele fiind principalele plante producătoare de ulei comestibil (alimentar), iar inul ulei şi ricinul pentru ulei industrial.

În ultimele trei decenii, producţia mondială de ulei vegetal (comestibil industrial) a crescut mult, ajungând de la circa 18 milioane tone în 1960 la circa 58 milioane tone în 1990, ritmul creşterii menţinându-se ridicat şi în continuare. Cele mai mari ritmuri de creştere s-au realizat la producţia de ulei de floarea-soarelui şi rapiţă.

Ritmul ridicat de creştere a producţiei mondiale de uleiuri vegetale se datoreşte în principal creşterii producţiei de uleiuri comestibile, cele industrial menţinându-se la acelaşi nivel lin ultimii ani.

În producţia mondială de ulei vegetal, pe primul loc se situează soia (circa 15 milioane tone anual), apoi floarea soarelui (peste 7 milioane tone anual), rapiţă (peste 6 milioane tone), arahidele (peste 5 milioane tone), bumbacul (circa 4 milioane tone). Alte uleiuri alimentare sunt cele de măslin (peste 2 milioane tone), susan (circa un milion tone), şofrănel (0,5 milioane tone).

Creşterea substanţial a producţiei de uleiuri vegetale comestibile se datoreşte extinderii soiei în SUA, folosită şi că furaj proteic, a florii-soarelui în Europa şi SUA , datorită calităţii culinare superioare a uleiului şi a rapiţei în condiţii mai vitrege (Canada, India).

Pe plan mondial există o tendinţă de creştere a ponderii uleiurilor vegetale în bilanţul lipidic din alimentaţia oamenilor. Sunt doar câteva grupuri umane (eschimoşii din Arctică, pastorii din Savană Africană, etc.), care nu cultivă plante şi consumă aproape numai grăsimi animale.

Se consideră că ritmul anual de creştere a producţiei mondiale de uleiuri vegetale comestibile nu este suficient pentru a satisface creşterea cererii pe plan mondial, pentru unele ţări putându-se vorbi chiar de o penurie.