Tehnologia Vinului

ÎNTRODUCERE

Industria vinicolă ca ramură principală a economiei din R.M. este cu adevărat o mîndrie naţională. Tradiţiile vechi şi ultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să fie cunoscute în ţară şi peste hotarele ei. Vestitele microzone Purcari, Ciumai, Oneşti, Cricova duc faima vinurilor moldave din cele mai vechi timpuri pînă-n prezent.

Republica Moldova dispune de condiţii pedoclimaterice favorabile pentru dezvoltarea viticulturii şi vinificaţiei şi a obţinut rezultate excepţionale în perioada postbelică. Punctul culminant în sectorul vinicol a fost atins în prima jumătate a anilor 80, cînd suprafaţa viilor era de 220 mii hectare, recolta medie de struguri - 6 t/ha, iar recolta globală 1150 mii tone. Aceste schimbări pozitive au fost posibile datorită reconstruirii plantaţiilor şi sortimentul prin înlocuirea soiurilor de hibrizi direct producători, perfecţionarea tehnologiilor de producere, la fel şi crearea bazei pepineristice, care produce anual 32 mln viţe altoite.

Volumul producţiei de vinuri din struguri în anii 80-85 a constituit circa 42 mln. dal. După această perioadă prosperă urmează o perioadă de scădere a producţiei care conţină pînă în ziua de azi. Aceasta se datorează în principal reducerii suprafeţelor de vii din ultimii 15 ani, care s-au redus aproximativ de 2 ori, recolta globală de struguri de 2,5 ori. Sa redus la fel şi media anuală a volumului producţiei de vinuri din struguri de la 42 mln dal în 81-85 şi 32 mln dal în 1991-95 la circa 15 mln dal în ultimii cinci ani. Sectorul vinicol include în sine producerea şi îmbutelierea vinului şi a altor produse vinicole pe bază de struguri.

Problemele actuale cu care se confruntă fabricile de vin ţin în primul rînd de baza de materie primă.

Se ştie că cele mai solicitate şi mai bine vîndute pe piaţa naţională şi mondială sunt vinurile din struguri de soiurile: Cabernet-Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon.

În Republica Moldova aceste soiuri ocupă o suprafaţă mai mică de 30%. Pe cînd soiuri ca Aligote, Rcaţitelli la fel ocupă cam 30% însăele nu prezintă mare potenţial pentru dezvoltarea exporturilor.

O altă problemă este calitatea materiei prime: maturarea insuficientă a strugurilor recepţionaţi pentru prelucrare, are ca consecinţă gradul redus al alcoolului din vinul fabricat şi se soldează în final cu cheltuieli economice suplimentare pentru tratarea suplimentară a vinurilor în scopul asigurării stabilităţii lor ulterioare.

Vinurile din cauza gradului redus de alcool se pot vinde doar la un preţ foarte mic. De aceea în producere este admisă procesul de şaptalizare ceea ce necesită cheltuieli mari.

Conform evaluărilor de perspectivă pieţele de bază pentru exportu produselor vinicole la etapa actuală şi în vitorul apropit vor fi ţările C.S.I., în deosebi Federaţia Rusă, Ucraina Belarus (70-80%) ţările Europe şi Americii (10-15%).

În scopul extinderii şi stabilizării exportului de vinuri, est necesar aplicare a unui set de măsuri, inclusiv ameliorarea calităţii şi sporirea competivităţi produselor vinicole, reducerea cheltuielilor de producere pe baza modernizări şi retehnologizări producţiei, îmbunătăţiri şi diversificării sortimentelor de struguri şi produse vinicole, participarea la expoziţile şi concursurile internaţionale şi naţionale de vinuri, intensificarea controlului calităţii produselor vinicole exportate, precum şi combaterea contrafacerii acestora, organizarea centrelor de marcheting şi caselor de comerţ relaţi comerciale, unde asemenea relaţi au perspective de dezvoltare.

O problemă actuală a Republici Moldova este că producerea vinurilor de calitate are o pondere de 15%, pe cînd vinurile de consum current se produc cu proporţiea de 85%. Deci tendinţa actuală este de a mări producerea vinurilor de calitate superioară, cu denumire de origine (V.D.O.), cu denumire de origine controlată (V.D.O.C.).

Scopul proectului de licenţă este modernizarea procesului de producere a vinurilor de calitate albe şi roşii, inclusiv a vinurilor cu denumire de origine, la fabrica de vinuri a S. A. “Vitis Hînceşti” prin implementarea tehnologilor moderne şi ramplasarea utilajului existent prin altul performant.

1. CERCETĂRI DE MARKETING

Fabrica de vin Hînceşti a fost fondată în anul 1956. Datorită extinderii suprafeţelor de viţă de vie şi sporiri globale de struguri, în anul 1988 a fost creat Combinatul intergospodăresc de colectare şi prelucrare a strugurilor, care în anul 1995 a fost reorganizat în SA “Vitis Hînceşti”, avînd în componenţă fabricile de vin Mereşăni, Stolniceni, Codru, Bozieni, Caracui.

În ce priveşte forma de proprietate întreprinderile din Moldova 16 sunt întreprinderi de stat, mai multe de 40 sunt companii private mari, celelalte sunt cu forma de proprietate mixtă. Cele mai mari companii sunt în ordine: „Wine International Project” S.R.L., „IK Intertrade” S.R.L., „Acorex Wine Holding” S.A., „Lion Gris” S.R.L., „Barza Albă” S.A., „Migdal P” S.A., „Imperial Vin” S.A., „Aroma” S.A., „Bostavan” S.R.L., „Romăneşti” S.A., „Asconi” S.R.L. etc. Aceste compani exportă în Rusia mai mult de 80 % de la volumul întreg de producţie. Moldova mai exportă vinuri în multe ţări din CSI, Comunitatea Europeană, Chitai, Israel, Australia, Japonia şi SUA.

Este de menţionat că din 160 de întreprinderi producătoare de vinuri în Moldova doar 49 posedă liniile lor proprii de îmbuteliere (celelalte realizează vinul brut în baza valorificării lui de mai departe). Din numărul întreg de fabricii se cunosc careva care sunt specializate într-o ramură anumită a vinificaţiei cum ar fi: