Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu și noile aniversări ale regimului

Introducere

În lucrarea de față ne-am propus realizarea unei analize a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu manifestat prin diverse aniversări de partid și reflectat în presa de partid. De asemenea, vom insista asupra a trei evenimente importante din conducerea acestui lider: ziua de naștere a acestuia, ziua muncii și ziua națională a statului român.

Motivul care a stat la baza alegerii acestei teme este unul personal care ține de interesul meu pentru istoria recentă. Documentarea asupra acestor sărbători, modul în care se desfășurau, semnificația acestora și rolul lor în societate mi s-au părut interesante și astfel că am încercat să îmi satisfac curiozitatea asupra acestui subiect, analizând presa românească din această perioadă. La inițierea acestei lucrări ne-am propus să oferim o perspectivă asupra acestor zile importante pentru comuniști, dar o perspectivă reflectată din presa perioadei. Astfel că lucrarea se bazează în principal pe analiza presei, iar ziarele pe care le-am analizat sunt „Scînteia” și „Flacăra Iașului”. Am insistat pe acestea, deoarece primul este ziarul partidului și am considerat că este cel mai important pentru a observa cum era văzută societatea prin ochii comuniștilor, iar cel din urmă ne-a atras atenția, deoacere este ziarul de partid al județului Iași.

Pentru realizarea acestei lucrări am consultat diverse lucrări, care au contribuit la o mai bună înțelegere a subiectului, printre care și lucrări publicate în perioada comunistă, astfel reușind să comparăm ideile de dinainte de anul 1989 și după acest an. Lucrarea de față este structurată în patru capitole, fiecare evidențiind un aspect independent, dar care are legătură cu celelalte părți, elementul de legătură fiind cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu.

În ceea ce privește sursele pentru realizarea acestei cercetări, așa cum am menționat anterior, am folosit atât lucrări publicate după anul 1989, cât și lucrări publicate până în acest an. Nu am găsit o listă extinsă de lucrări folositoare. Actul de la 23 august 1944 se bucură într-adevăr de o largă arie de interpretări, dar pe tema sărbătorii „naționale” a comuniștilor nu se găsesc multe lucrări. Lucrarea istoricului Manuela Marin numită „Nicolae Ceaușescu: Omul și cultul”, o lucrare bine structurată, a fost precum un ghid în această scurtă călătorie. De asemenea, lucrarea „Cultul lui Ceaușescu”, de Gabany Anneli Ute ne-a fost de mare folos pentru a duce la sfârșit această lucrare. Menționăm că aceste două lucrări au contribuit în mod special în înțelegerea acestui subiect, dar bineînțeles nu am fi putut reuși fără lucrările din bibliografie. În general, nu se găsesc lucrări care să cerceteze aceste sărbători comuniste, astfel că datorită concentrării noastre pe analizarea presei românești, putem afirma că lucrarea de față aduce ca noutate o analiză asupra acestor aniversări.

Primul capitol prezintă contextul prin care Nicolae Ceaușescu a ajuns la conducere și, totodată, această primă parte, inițiază discuția despre cultul acestui lider politic. Am expus diverse teorii cu privire la alegerea lui Nicolae Ceaușescu drept prim-secretar al partidului. Suucesiunea a fost inițiată de însuși Gheorghe Gheorghiu-Dej, când acesta i-a propus lui Gheorghe Maurer să preia conducerea. Din mărturia lui Gheorghe Maurer aflăm că acesta a refuzat această propunere, sub pretextul faptului că acesta nu este român, iar acest detaliu ar putea stârni controverse. Cu ajutorul lucrărilor autorilor Ion Petcu, Pierre du Bois și Manuela Marin, reușim să sublieniem câteva aspecte ale acestui eveniment. În consecință, vom stabili contextul politic, intern și intenațional, în care cultul personalității a apărut, identificând, în principal, momentul din august 1968, moment important în desfășurarea cultului lui Nicolae Ceaușescu.

În al doilea capitol am urmărit să introducem cititorul în definiția propagandei și tehnicile acesteia, după care ne-am apropiat de obiectivul nostru, acela de a aduce cititorului la cunoștință propaganda din perioada comunistă. Astfel că, din cercetarea istoricului Oana Ilie, am văzut că aceasta are la bază, cel puțin până în vara anului 1947, antiteza dintre binele făcut de comuniști și răul ce era reprezentat de partidele istorice. În cea de a doua parte a acestui capitol am vorbit despre ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu, insistând pe o analiză a presei din perioadă. Am expus câteva dintre părerile unor istorici în ceea ce privește anul în care s-a evidențiat cultul personalității, apoi în urma cercetărilor făcute în presă, am ajuns la propria concluzie. Astfel, am contrazis părerea istoricului Thomas Kunze cu argumente solide, având în vedere că am răsfoit paginile ziarelor din anii cu pricina. Părerea pe care ne-am format-o se aseamănă cu cea a istoricului Manuela Marin și astfel am notat că afirmația acestui istoric este corectă din punctul de vedere al analizei pe care am facut-o printre paginile ziarelor.

Cel de-al treilea capitol analizează ziua de 1 mai, începând cu originile zilei muncitorului și modalitatea prin care comuniștii s-au folosit de această zi, după care am expus cum era văzută această zi de primăvară în presa românească a vremii respective. Astfel am văzut că această sărbătoare își începe istoricul în Anglia, după care în Chicago are loc o importantă demonstrație de stradă în anul 1884. Abia în anul 1889 s-a propus celebrarea zilei de 1 mai drept sărbătoare a muncii, iar în România, în conformitate cu Paul Horia Suciu, anul 1925 este anul în care se oficializează ziua de 1 mai drept sărbătoare legală a muncii. Din examinarea presei am constat că „munca este așezată în România socialistă pe piedestalul celui mai înalt titlu de mândrie, de noblețe” , această zi fiind un bun prilej de a evidenția importanța muncii pentru o mai bună funcționalitate a unui stat.

În ultimul capitol ne-am concentrat asupra unui important aspect din istorie, și anume, actul de la 23 august 1944. Am încercat să oferim cititorului o imagine clară asupra evenimentul din august 1944 pentru o mai bună înțelegere a textului ce urmează. Un al doilea pas urmărit aici a fost acela de a face o scurtă introducere în extinsa arie de interpretări cu privire la această zi din vara anului 1944. Am expus de asemenea cum adevărul a fost denaturat în lucrările publicate în perioada comunistă, atribuindu-i-se Partidului Comunist un rol pe care acesta nu l-a avut în istorie. Am prezentat efectul pe care l-au avut asupra comuniștilor întâmplările de la 23 august 1944. În ultima parte a acestui capitol ne-am îndreptat atenția asupra imaginii acestei sărbători din prisma presei românești. Aici am urmărit atât semnificația și desfășurarea acestei importante sărbători naționale cât și evoluția acesteia pe parcursul conducerii lui Nicolae Ceaușescu.