Daco-geții

Licență
9/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 79 în total
Cuvinte : 37983
Mărime: 138.59KB (arhivat)
Cost: 12 puncte

Extras din document

Introducere

Etimologic, termenul ''civilizatie'' deriva din latina clasica unde adjectivul civilis si substantivul civilitas desemneaza calitatile generale ale cetateanului (civis) in relatiile cu ceilalti cetateni: politetea, amabilitatea. La greci si romani conditia de cetatean era sinonima cu comportamentul civilizat. Propriul lor stadiu de organizare sociala il considerau modelul perfect si suprem al umanitatii. Tot ceea ce era in afara lumii lor era identificat cu ''barbaria'', stadiu inferior in raport cu lumea lor civilizata.

Cuvantul civilizatie, ne spune Al. Tanase in lucrarea sa ''Introducere in filozofia culturii'', a aparut pe la 1766 si a fost introdus in circulatie de rationalistii secolului al XVIII-lea, in primul rand de Voltaire si enciclopedistii francezi, pentru a desemna ''vremurile noi'' in raport cu''epocile intunecate' 'anterioare (evident, feudalismul). Polisemantismul cuvantului ''civilizatie'' s-a pastrat pana in vremurile noastre.

In timp ce unii autori recunosc ca indreptatit numai termenul de ''civilizatie'', altii manifesta preferinta pentru termenul de ''cultura'' atunci cand desemneaza ansamblul vietii materiale si spirituale. Iata, de exemplu, Kultur din limba germana corespunde in mare masura cu civilisation din limba franceza, iar culture din scrierile etnografilor si antropologilor de limba engleza corespunde cu intelesul ce se confera termenului de civilizatie din alte limbi. Dincolo de aceste dificultati de ordin semantic, o alta categorie de dificultati tine de ceea ce efectiv desemneaza termenul de ''civilizatie''. Aceste noi dificultati se circumscriu intrebarii: ce actiuni si produse ale actiunii umane intra in sfera civilizatiei?

Foarte multi autori sustin ca de domeniul civilizatiei apartin toate cuceririle si bunurile tehnico-materiale, ''cultura materiala'', cum am fost obisnuiti sa-i spunem. Pentru altii, termenul ''civilizatie'' se refera la diverse stari ale societatii, adica formele elevate de organizare a societatii. Iata ce spune Guizot in acest sens: ''Se poate spune ca civilizatia este ansamblul elementelor unei vieti sociale organizate, care au asigurat umanitatii preponderenta sa asupra altor animale si stapanirea pamantului''. ''Civilizatia'', raportata la cultura, desemneaza cultura constienta de rosturile si valorile ei. Alteori, dimpotriva, civilizatia ar fi expresia decaderii culturii, este ''moartea culturii'', cum spune Spengler.

Perspectiva criteriului social-economic distinge civilizatiile in raport cu ceea ce Marx numea ''formatiune social-economica''. In acest caz, civilizatia poarta denumirea tipurilor istorice fundamentale sub care s-a infatisat societatea umana: civilizatia primitiva, civilizatia antica (sclavagista), civilizatia feudala, civilizatia moderna (capitalista), civilizatia socialista.

Perspectiva criteriului tehnic, proprie indeosebi arheologiei si, uneori, etnografiei - pornindu-se de la un unghi de vedere particularizat, cel tehnic, se distinge intre: civilizatia neolitica, civilizatia bronzului, civilizatia fierului, civilizatia industriala etc. Aici criteriul tehnic ramane totusi unul general, el subordonandu-si sau asociindu-si alte criterii, indeosebi axiologice si economice, si introduce, intr-o oarecare masura, si o perspectiva cronologica in raporturile dintre aceste civilizatii.

Perspectiva criteriului antropologic-cultural este folosita indeosebi de istoricii culturii, inclinati sa puna in evidenta originalitatea aproape ireductibila a diferitelor culturi si aportul major al diferitelor popoare la constituirea civilizatiei umane. Astfel, se face distinctie intre civilizatii ca: egipteana, mesopotamiana, greco-romana, chineza, indiana etc. Sau, depasindu-se ''spatiul'' unui popor, se identifica ''arii'' de civilizatie mai largi: europeana, orientala, africana etc. In foarte multe aspecte, aceasta perspectiva este asemanatoare cu conceptia etnografiei asupra civilizatiei.

Perspectiva criteriului spiritual - prin criteriu spiritual se intelege fie o conceptie dominanta, care a marcat modul de viata al celor ce au impartasit-o in masa, fie, mai nou, ''suportul'' informatiei dominante. Din acest punct de vedere se poate vorbi de civilizatia budista, crestina, islamica sau civilizatia cartii, civilizatia tehnotronica etc.

Perspectiva istoriei (istorica) - ''Punctul de vedere istoric asupra civilizatiei, subliniaza A. Tanase, pune accentul pe raportarea sa la ideea de progres, la dezvoltarea societatii, civilizatia fiind astfel definita ca o etapa relativ evoluata in istoria umanitatii, o forma evoluata de cultura care include folosirea scrisului, existenta oraselor, aparitia organizarii politice a societatii''. Din aceasta perspectiva, civilizatia ar fi o etapa tarzie a istoriei omenirii, al carei inceput s-a facut doar cu cateva mii de ani in urma, in momentul in care, in anumite zone si la anumite populatii, s-a depasit stadiul tribal de organizare. Civilizatia inseamna un ansamblu de realizari in economie, politica, cultura (ca sa folosim niste termeni mai accesibili si sintetici), care au facut posibila trecerea spre forme mai mobile de viata. Iata cateva opinii interesante pe aceasta linie. Pentru Alfred Weber, procesul de socializare este bazat pe continuitate si progresul inversibil al ratiunii. ''Civilizatia reprezinta efortul uman de cucerire a lumii naturii si culturii prin mijloacele inteligentei, in sfera stiintei, tehnicii si planificarii''. Raymond Aron sustine, la randu-i: ''Civilizatia cuprinde pe de o parte, orice cunoastere pozitiva asupra naturii si omului, pe de alta parte, realizarea acestei cunoasteri in tehnica. Este in acelasi timp proces de cunoastere si acumulare obiectiva... Civilizatia duce la realizarea existentei umane si la transformarea mediului exterior prin tehnica''.

Bibliografie

1. Balota, N., Romanul romanesc in sex. XX, Bucuresti, Editura Univers, 1997

2. Barbulescu, M., Istoria Romaniei, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1998

3. Berciu, D., Arta traco-getica, Editura A.R.S.R., Bucuresti,1969

4. Berciu, D., De la Burebista la Decebal, Editura Politica, Bucuresti, 1980

5. Candea, V., Imaginea geto-dacilor in arta europeana, in Magazin istoric, Anul XIV, Nr. 7(160),iulie, 1980

6. Coman, I.G., Marele preot Deceneu, colaboratorul lui Burebista, in Biserica Ortodoxa Romana, XCVIII, 1980, Nr. 7 - 8

7. Constantin C.Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Romanilor din cele mai vechi timpuri pina astazi, Editura Albatros, Bucuresti, 1971

8. Crisan, I.H., Spiritualitatea geto-dacilor, Editura Albatros, Bucuresti, 1986

9. Crisan, I.H., Statul geto - dac, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977, p. 149

10. Daicoviciu, H., Dacii, Editura Hyperion, Chisinau, 1991

11. Dragan, I.C., Noi, Tracii, Vol. I, Editura Scrisul Romanesc, Craiova, 1976

12. Drimba, O., Istoria Culturii si Civilizatiei, vol. I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984

13. Eliade, M., De la Zamolxis la Genghis - Han, Bucuresti ,1980 (in continuare Zamolxis)

14. Ferenczi, S., Sarmizegetusa Regia-puternic centru al metalurgiei dace, in Revista istorica, Anul XIII, Nr. 6 (147), iunie, 1979

15. Giurescu, C.C., Giurescu, D.C., Istoria Romanilor, vol. I, Editura Stiintifica si Pedagogica, Bucuresti, 1974

16. Glodariu, I., Arhitectura dacilor. Civila si militara - sec. II i.Chr.- I d.Chr.,Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1983

17. Glodariu, I., Iaroslavschi, E., Cetati si asezari dacice in muntii Orastiei, Editura Sport -Turism, Bucuresti, 1988

18. Gostar, N., Lica, V., Societatea geto-dacica de la Burebista la Decebal, Editura Junimea, Iasi, 1984

19. Herodot, Istorii, V, 3

20. Horatius, Carmina, III, 24

21. Lascu, N., Pamintul si vechii locuitori ai tarii noastre in opera din exil a lui Ovidiu, in vol. Publius Ovidius Naso, Bucuresti, 1957

22. Marghitan, L., Decebal, Editura Militara, Bucuresti, 1987

23. Mihailescu, D.C., Dramaturgia lui Lucian Blaga, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1984

24. Muresan, V., Polimorfismul crestinismului romanesc, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1993

25. Ojog, I., Sarov, I., Istoria romanilor, Editura Cartididact, Chisinau, 1997

26. Pacurariu, D., Scriitori si curente literare, Bucuresti, Editura Albatros, 1981

27. Parvan, V., Getica, Editura Meridiane, Bucuresti, 1982

28. Petrescu - Dimbovita, M., Scurta istorie a Daciei preromane, Editura Junimea, Iasi, 1978

29. Petrescu - Dimbovita, M., Istoria Romaniei de la inceputuri pina in secolul al VIII-lea, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995

30. Petrescu - Dimbovita, M., Istoria Romanilor, vol. I, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2001

31. Pippidi, D.M., Dictionar de istorie veche a Romaniei (Paleolitic - sec.X), Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976

32. Preda, C., Geto - dacii, in Stramosii poporului roman geto-dacii si epoca lor, Editura Politica, Bucuresti, 1980

33. Preda, C., Monedele geto-dacilor, Editura A.R.S.R., Bucuresti, 1973

34. Preda, C., Semnificative marturii ale monedelor geto-dacice, in Magazin istoric, Anul X, Nr. 5 (110), mai, 1978

35. Russu, I.I., Ce stim despre limba traco-dacilor, in Magazin istoric, anul XI, Nr. 7 (124), din iulie 1977

36. Russu, I.I., Eroica moarte a lui Decebal, in Magazin istoric, Anul V, Nr. 6 (51), iunie, 1971

37. Russu, I.I., Limba traco-dacilor, Editia a II-a, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1967

38. Russu, I.I., Scrierea grecesca si latina in Dacia preromana, in Anuarul de istorie si Arheologie, Cluj-Napoca, 1976, unde este citat Herodot, IV, Izvoare

39. Sarambei, I., Sarambei, N., 99 Personalitati ale lumii antice, Editura Albatros, Bucuresti, 1993

40. Strabon, Geographia, VII, 3

41. Trohani, G., Podoabe de argint geto-dacice, in Magazin istoric, Anul II, Nr. 9 (18), septembrie, 1968

42. Tudor, D., Decebal si Traian, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1977.

43. Ursulescu, N., Dacia in cadrul lumii antice, Editura Unirea, Iasi, 1992.Vulpe, A., Dave si satapinii lor, in Stramosii poporului roman: geto-dacii si epoca lor, Editura Politica, Bucuresti, 1980

44. Xenopol, A.D., Istoria Romanilor, Editia a IV-a, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1985

Preview document

Daco-geții - Pagina 1
Daco-geții - Pagina 2
Daco-geții - Pagina 3
Daco-geții - Pagina 4
Daco-geții - Pagina 5
Daco-geții - Pagina 6
Daco-geții - Pagina 7
Daco-geții - Pagina 8
Daco-geții - Pagina 9
Daco-geții - Pagina 10
Daco-geții - Pagina 11
Daco-geții - Pagina 12
Daco-geții - Pagina 13
Daco-geții - Pagina 14
Daco-geții - Pagina 15
Daco-geții - Pagina 16
Daco-geții - Pagina 17
Daco-geții - Pagina 18
Daco-geții - Pagina 19
Daco-geții - Pagina 20
Daco-geții - Pagina 21
Daco-geții - Pagina 22
Daco-geții - Pagina 23
Daco-geții - Pagina 24
Daco-geții - Pagina 25
Daco-geții - Pagina 26
Daco-geții - Pagina 27
Daco-geții - Pagina 28
Daco-geții - Pagina 29
Daco-geții - Pagina 30
Daco-geții - Pagina 31
Daco-geții - Pagina 32
Daco-geții - Pagina 33
Daco-geții - Pagina 34
Daco-geții - Pagina 35
Daco-geții - Pagina 36
Daco-geții - Pagina 37
Daco-geții - Pagina 38
Daco-geții - Pagina 39
Daco-geții - Pagina 40
Daco-geții - Pagina 41
Daco-geții - Pagina 42
Daco-geții - Pagina 43
Daco-geții - Pagina 44
Daco-geții - Pagina 45
Daco-geții - Pagina 46
Daco-geții - Pagina 47
Daco-geții - Pagina 48
Daco-geții - Pagina 49
Daco-geții - Pagina 50
Daco-geții - Pagina 51
Daco-geții - Pagina 52
Daco-geții - Pagina 53
Daco-geții - Pagina 54
Daco-geții - Pagina 55
Daco-geții - Pagina 56
Daco-geții - Pagina 57
Daco-geții - Pagina 58
Daco-geții - Pagina 59
Daco-geții - Pagina 60
Daco-geții - Pagina 61
Daco-geții - Pagina 62
Daco-geții - Pagina 63
Daco-geții - Pagina 64
Daco-geții - Pagina 65
Daco-geții - Pagina 66
Daco-geții - Pagina 67
Daco-geții - Pagina 68
Daco-geții - Pagina 69
Daco-geții - Pagina 70
Daco-geții - Pagina 71
Daco-geții - Pagina 72
Daco-geții - Pagina 73
Daco-geții - Pagina 74
Daco-geții - Pagina 75
Daco-geții - Pagina 76
Daco-geții - Pagina 77
Daco-geții - Pagina 78
Daco-geții - Pagina 79

Conținut arhivă zip

  • Daco-getii.doc

Alții au mai descărcat și

Diplomația românească în perioada primului război mondial

În literatura de specialitate, istoria Primului Război Mondial, privită sub aspectul aprecierii responsabilităţilor, a luptelor diplomatice şi...

Istoria Dacilor

Introducere Ne întrebăm, poate uneori ce este istoria şi ce lucruri interesante ne-ar putea dezvălui sau cât de mult ne-ar interesa aflarea...

Cnezatele și Voievodatete Române în Secolele VIII-XI

LUCRARE DE LICENŢĂ Cnezatele şi Voievodatete române în secolele VIII-XI Introducere În decursul secolelor, unele areale au avut un rol mai...

Politică Externă a lui Șerban Cantacuzino

Introducere Mi-am ales acest subiect de licenţă deoarece, eu, personal, sunt fascinată de tot ce înseamnă istoria evului mediu românesc,...

Dacii - O Civilizație Înfloritoare

Sub casele si grajdurile taranilor din Muntii Orastiei se ascunde o civilizatie veche de 10.000 de ani . Despre civilizatiile egipteana, mayasa,...

Relatiile Geto-Dacilor din Pontul Stang cu Grecii si Celtii

Geto-dacii au avut relatii cu orasele din Egeea,lucru atestat de amforele stampilate,cu orase ca Milet,Ephes,orase din insulele Rhodos si din...

Imaginea dacilor în istoriografia antică - Dacii în mentalul colectiv contemporan

I. Imaginea dacilor în istoriografia antică Triburile geto-dace constituiau ramura cea mai de nord a numerosului neam al tracilor şi populau un...

Cultura Gumelnița în Centrul și Sudul Dobrogei

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale...

Te-ar putea interesa și

Cultul Morților la Poporul Român

CAPITOLUL I DESPRE NEMURIREA SUFLETULUI I.1. Despre trup şi suflet Singura fiinţă pământească frământată de dorul necunoscutului este omul. Omul...

Inceputurile Monahismului in Romania

Cuvant introductiv « Monahismul este stilul de viata evanghelica consacrata rugaciunii , contemplatiei si ascezei , in retragere de lume si in...

Județul Gorj, amenajare turistică, faună și floră

Așezare geografică • Județ în sud-vestul României, pe cursul mijlociu al Jiului; • Suprafața: 5.602 km² (2,35% din suprafața țării); •...

Program de prezentare și valorificare a resurselor și destinațiilor turistice din județul Tulcea

CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALA A JUDETULUI TULCEA 1.1 ASEZAREA GEOGRAFICA A JUDETULUI TULCEA Judetul Tulcea ocupa jumatatea nordica a...

Studiu de Caz - Dacitate si Romanitate

Introducere Una dintre cele mai dezbătute probleme din istoriografia românească, problemă care de fapt indică însuşi drumul parcurs de aceasta,...

Harta tehnologică a Orheiului Vechi

Nota : Introducerea va fi prezentata in autocar. Itinerar Stationari Obiective de demonstrare Timp Teme principale si secundare pentru relatare...

Dacii - Cei mai Drepți și mai Viteji dintre Traci

Dacii - Cei mai drepţi şi mai viteji dintre traci Conform informaţiilor rămase de la Strabon (63 î.Ch. - 19 d.Ch.), dacii locuiau în zona muntoasă...

Ai nevoie de altceva?