Istoria dacilor din Dobrogea

Imagine preview
(8/10)

Aceasta licenta trateaza Istoria dacilor din Dobrogea.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 94 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 8 puncte.

Domeniu: Istoria Romanilor

Cuprins

Introducere
Capitolul I
Dobrogea în Antichitate - consideraţii geografice
Capitolul II
Informaţii scrise referitoare la geţii din regiunea Dobrogei
Capitolul III
Istoria politică şi militară a Dobrogei până la înfiinţarea provinciei Moesia
Capitolul IV
Cultura materială a geţilor din regiunea Dobrogei până la instalarea romanilor la nord de Haemus
Capitolul V
Observaţii asupra culturii materiale a geţilor din Dobrogea anterior prezenţei militare romane
Bibliografie

Extras din document

Introducere

Lucrarea de faţă este consacrată evoluţiei culturale din spaţiul dobrogean anterior înfiinţării provinciei Moesia, deci a instalării efective a Imperiului Roman pe linia Dunării, moment din care geţii nu mai sunt prezenţi în izvoarele literare, dar se manifestă prin cultura lor materială caracteristică.

Facem o precizarea necesară, anume că formele de manifestarea ale culturii getice din Dobrogea nu se deosebesc de acelea ale geţilor din Câmpia Munteniei sau din Moldova, deci putem discuta de o evoluţie unitară a culturii materiale. Schimbarea fundamentală are loc odată cu instalarea dominaţiei romane, când dispar din evidenţele arheologice aşezările fortificate, precum şi receptarea geţilor dobrogeni de către izvoarele literare contemporane.

Lucrarea noastră este structurată pe cinci capitole şi numeroase subcapitole.

Am acordat o mare importanţă coroborării informaţiilor literare cu aceea arheologică, pentru a crea o imagine completă şi cât mai apropiată de realitatea istorică a geţilor dobrogeni.

În finalul acestei succinte introduceri ţinem să mulţumim domnului, pentru materialul bibliografic pus la dispoziţie şi pentru sfaturile pertinente.

Capitolul I

Dobrogea în Antichitate - consideraţii geografice

Dobrogea, provincia istorică din extremitatea sud-estică a României, are o suprafaţă de 15570 km² (împreună cu Delta Dunării) şi o populaţie care totalizează cu puţin sub 1 milion de locuitori. Cuprinsă între Dunăre şi mare, Dobrogea a cunoscut o dezvoltare economică relativ mai intensă încă din antichitate, în comparaţie cu alte regiuni ale ţării, datorită poziţiei geografice la malul mării.

Dunărea şi Marea Neagră, care au pus-o în legătură cu exteriorul pe calea apelor, au avut o influenţă deosebită asupra desfăşurării în timp, a vieţii social-economice din această provincie istorică a României. Incă de la primele începuturi comerţul, importul sau exportul de mărfuri, a fost activitatea economică care a atras populaţia din alte părţi şi a contribuit la dezvoltarea aşezărilor omeneşti. Aici la malul mării au apărut unele din primele aşezări din România, construite de greci şi romani, care au avut un rol important în dezvoltarea comerţului şi menţinerea populaţiei autohtone în teritoriu.

Colonişti greci , care au venit în Dobrogea în secolul al VII-lea a.Chr., au construit o serie de cetăţi şi alte aşezări printre care : Histria, Arganum, Tomis (Constanţa), Partenopolis (Costineşti), Callatis (Mangalia). Din perioadele geto-dacă şi romană au rămas urme de aşezări omeneşti încă din secolul al VI-lea a.Chr. (Beştepe, Sarinasuf, Satu Nou). Mult mai numeroase sunt cele care dovedesc continuarea vieţii daco-romane în secolele următoare : Aegyssus (Tulcea), Topalu, Dunărea, din secolul al II-lea a.Chr., apoi Arrubium (Măcin), Salsovia (Mahmudia), Peceneaga, Dinogetia (Garvăn), Seimeni, Turcoaia din secolele II-III p.Chr.

Fisiere in arhiva (1):

  • Istoria dacilor din Dobrogea.doc

Bibliografie

Alexandrescu, P., Izvoare greceşti despre retragerea lui Darius din expediţia scitică, în SCIV, tom VII, nr. 3-4, Bucureşti, 1956.
Idem, Ataias, în Studii Clasice, IX, Editura Academiei, Bucureşti, 1967.
Aricescu, A., Cazanul scitic de la Castelu, în SCIV, tom XVI, nr. 3, Bucureşti, 1965.
Berciu, D., Descoperirile getice de la Cernavodă (1954) şi unele aspecte ale începutului formării culturii Latène geto-dace la Dunărea de Jos, în Materiale, Constanţa, IV, 1957.
Idem, O descoperire traco-scitică din Dobrogea şi problema scitică la Dunărea de Jos, în SCIV, tom X, nr. 1, Bucureşti, 1959.
Idem, Sunt geţii traci nord-dunăreni?, în SCIV, tom XI, nr. 2, Bucureşti, 1960.
Idem, Arta traco-getică, Editura Academiei, Bucureşti, 1969.
Boroneanţ, V., Arheologia peşterilor şi minelor din România, cIMec, Bucureşti, 2000.
Bugă, D., Geografia umană, geografia istorică şi etnografică în opera lui Constantin Brătescu, în Rev. Etnogr. Folc., 42, 1-2.
Cătăniciu, I. B., Muntenia în sistemul defensiv al Imperiului Roman, secolele I-III p.Chr., Muzeul Judeţean Teleorman, Alexandria, 1997.
Cizek, E., Istoria Romei, Editura Paideia, Bucureşti, 2002.
Coja, M., Activitatea meşteşugărească de la Histria în secolele VI-I î.e.n., în SCIV, tom XIII, nr. 1, Bucureşti, 1962.
Condurachi, Em., Cu privire la raporturile dintre autohtoni şi greci în aşezările sclavagiste din Dobrogea, în SCIV, tom II, nr. 2, Bucureşti, 1951.
Cosac, M., Introducere în Istoria veche a României, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2006.
Crişan, I. H., Burebista şi epoca sa, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997.
Daiciviciu, C., Il paese di Dromichete, în Dacica, Studii şi articole privind istoria veche a pământului românesc, Bibliotheca Musei Napocensis, I, Cluj-Napoca, 1970.
Daicoviciu, H., „Regatul” lui Rhemaxos, în Acta Musei Napocensis, IV, Cluj-Napoca, 1967.
Idem, Dacia de la Burebista la cucerirea romană, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972.
Engels, F., Originea familiei, proprietăţii private şi a statului, Editura Academiei, Bucureşti, 1957.
Florescu, R., Ţara lui Dromichaites, în Pontica, XIV, Constanţa, 1981.
Iliescu, Vl., Campania strategului Zopyrion la Dunărea de Jos, în Pontica, IV, Muzeul de Arheologie Constanţa, Constanţa, 1971.
Matei, H. C., Enciclopedia antichităţii, Editura Meronia, Bucureşti, 2004.