Istoria dacilor din Dobrogea

Introducere

Lucrarea de faţă este consacrată evoluţiei culturale din spaţiul dobrogean anterior înfiinţării provinciei Moesia, deci a instalării efective a Imperiului Roman pe linia Dunării, moment din care geţii nu mai sunt prezenţi în izvoarele literare, dar se manifestă prin cultura lor materială caracteristică.

Facem o precizarea necesară, anume că formele de manifestarea ale culturii getice din Dobrogea nu se deosebesc de acelea ale geţilor din Câmpia Munteniei sau din Moldova, deci putem discuta de o evoluţie unitară a culturii materiale. Schimbarea fundamentală are loc odată cu instalarea dominaţiei romane, când dispar din evidenţele arheologice aşezările fortificate, precum şi receptarea geţilor dobrogeni de către izvoarele literare contemporane.

Lucrarea noastră este structurată pe cinci capitole şi numeroase subcapitole.

Am acordat o mare importanţă coroborării informaţiilor literare cu aceea arheologică, pentru a crea o imagine completă şi cât mai apropiată de realitatea istorică a geţilor dobrogeni.

În finalul acestei succinte introduceri ţinem să mulţumim domnului, pentru materialul bibliografic pus la dispoziţie şi pentru sfaturile pertinente.

Capitolul I

Dobrogea în Antichitate - consideraţii geografice

Dobrogea, provincia istorică din extremitatea sud-estică a României, are o suprafaţă de 15570 km² (împreună cu Delta Dunării) şi o populaţie care totalizează cu puţin sub 1 milion de locuitori. Cuprinsă între Dunăre şi mare, Dobrogea a cunoscut o dezvoltare economică relativ mai intensă încă din antichitate, în comparaţie cu alte regiuni ale ţării, datorită poziţiei geografice la malul mării.

Dunărea şi Marea Neagră, care au pus-o în legătură cu exteriorul pe calea apelor, au avut o influenţă deosebită asupra desfăşurării în timp, a vieţii social-economice din această provincie istorică a României. Incă de la primele începuturi comerţul, importul sau exportul de mărfuri, a fost activitatea economică care a atras populaţia din alte părţi şi a contribuit la dezvoltarea aşezărilor omeneşti. Aici la malul mării au apărut unele din primele aşezări din România, construite de greci şi romani, care au avut un rol important în dezvoltarea comerţului şi menţinerea populaţiei autohtone în teritoriu.

Colonişti greci , care au venit în Dobrogea în secolul al VII-lea a.Chr., au construit o serie de cetăţi şi alte aşezări printre care : Histria, Arganum, Tomis (Constanţa), Partenopolis (Costineşti), Callatis (Mangalia). Din perioadele geto-dacă şi romană au rămas urme de aşezări omeneşti încă din secolul al VI-lea a.Chr. (Beştepe, Sarinasuf, Satu Nou). Mult mai numeroase sunt cele care dovedesc continuarea vieţii daco-romane în secolele următoare : Aegyssus (Tulcea), Topalu, Dunărea, din secolul al II-lea a.Chr., apoi Arrubium (Măcin), Salsovia (Mahmudia), Peceneaga, Dinogetia (Garvăn), Seimeni, Turcoaia din secolele II-III p.Chr.