Relațiile româno-sovietice

Licență
10/10 (5 voturi)
Conține 8 fișiere: doc
Pagini : 75 în total
Cuvinte : 30086
Mărime: 225.41KB (arhivat)
Cost: 14 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. univ. dr. Iacob Gheorghe, Asist. univ. drd. Buruiana Ovidiu
Subiectul acestei lucrari este, initial, un studiu al relatiilor diplomatice sovieto-române între cele doua conflagratii mondiale, cuprinzând perioada dintre anii 1918-1924. Devine evidenta în lucrare o deviere de la scopul propus. Ea este legata de impactul puternic ce l-a avut asupra acestor relatii problema Basarabiei. Nu este o noutate istoriografica faptul ca aceasta chestiune a fost marul discordiei in relatiile dintre România si U . R. S. S. în perioada interbelica. Aceasta perspectiva prezinta unele incoveniente.

Cuprins

CUPRINS

Introducere. 1

CAPITOLUL I

Evenimentele ce au dus la ruperea relatiilor diplomatice

dintre România si Rusia, 1917-1918.. 5

CAPITOLUL II

Raporturile româno-sovietice (1918-1924).. 22

CAPITOLUL III

Conferinta românosovietica de la Viena (1924) 64

Concluzii&.. 71

Extras din document

~ CAPITOLUL I ~

Evenimentele ce au dus la ruperea relatiilor diplomatice dintre

România si Rusia,

1917-1918

Prima conflagratie mondiala a servit drept catalizator al unor profunde tulburari sociale, la inceputul secolului - XX -, având loc puternice miscari social-politice însotite de tendinta marilor puteri de a reîmparti sferele de influenta.

Raporturile dintre România si Rusia Sovietica s-au deschis într-o atmosfera de criza. Prabusirea tarismului, în februarie 1917, si victoria Revolutiei Socialiste din octombrie, au avut importante consecinte asupra situatiei din Europa est-centrala si de sud .

La 7 noiembrie 1917 izbucneste în Petrograd revolutia bolsevica: în mai putin de o saptamâna, Karenski se recunoaste învins si fuge. Revolutia bolsevica e învingatoare. Este era noua, regimul societatii comuniste, paradisul propavaduit de atâtea generatii de idealisti si vizionari. Rusia are ocazia sa experimenteze comunismul si sa dovedeasca valoarea lui practica .

În urma unei propagande foarte intense, care dupa rasturnarea tarismului si pâna în octombrie 1917 se resimtea tot mai mult în pietele publice si intreprinderile Petrogradului, unde fruntasii comunisti promiteau multimilor, prin lozinci demagogice, fericire generala, bolsevicii au ajuns la putere. Puterea politica pentru ei a fost o adevarata obsesie. Cine n-a cunoscut ispita de a fi intâiul în cetate  spune filosoful Emil Cioran - nu va pricepe nimic din jocul politic, din vointa de a-i supune pe ceilalti pentru a-i transforma în obiecte, la fel cum strain îi va ramâne si mestesugul dispretului .

Agravarea situatiei de pe frontul oriental si desfasurarea evenimentelor politice din Rusia, în cursul anului 1917, au dus la destramarea cooperarii militare si la încetarea colaborarii diplomatice româno-ruse . Armata rusa a fost lovita mortal de revolutia bolsevica. Pe frontul român, comitetul militaro-revolutionar se declara autoritate suprema si convoaca un congres al tuturor unitatilor de pe acest front. Congresul s-a tinut la Roman, iar rezultatul lui a fost bolsevizarea armatei. Soldatii cerusera încheierea imediata a pacii si demobilizarea; în cazul când aceste lucruri nu s-ar realiza, ei anuntasera ca vor parasi frontul. Krilenko încheie armistitiu cu Austro-Germanii. Pe frontul român, Scerbacev a refuzat sa recunoasca autoritatea lui Krilenko, a guvernului sovietic de la Petrograd si a armistitiului încheiat de ei. Soldatii însa începusera sa-si destituie, sa-si degradeze si sa-si aresteze ofiterii, înlocuindu-i cu altii alesi de ei, acestea fiind ofiteri inferiori sau simpli soldati analfabeti .

Dupa izbucnirea revolutiei ruse din 1917 a fost proclamat dreptul nationalitatilor, chiar a doua zi bolsevicii dând publicitatii Decretul asupra pacii. Folosindu-se de principiul autodeterminarii, unele natiuni au pornit sa-si creeze state proprii suverane, iar altele sa se înapoieze la patria-mama . Venise, cum scria la sfârsitul secolului trecut Friedrich Engels, ziua socotelilor când Rusia va trebui sa restitue&enormele proprietati furate . Diplomatii români nu o data au reamintit opiniei publice ca dupa lichidarea Imperiului tarist, Basarabia se cuvenea sa fie restituita României . Evenimentele care au urmat Revolutiei Ruse din februarie/martie 1917 a stimulat miscarea de redesteptare nationala a românilor din Basarabia, provincie anexata la imperiul rus in 1812 .

Preview document

Relațiile româno-sovietice - Pagina 1
Relațiile româno-sovietice - Pagina 2
Relațiile româno-sovietice - Pagina 3
Relațiile româno-sovietice - Pagina 4
Relațiile româno-sovietice - Pagina 5
Relațiile româno-sovietice - Pagina 6
Relațiile româno-sovietice - Pagina 7
Relațiile româno-sovietice - Pagina 8
Relațiile româno-sovietice - Pagina 9
Relațiile româno-sovietice - Pagina 10
Relațiile româno-sovietice - Pagina 11
Relațiile româno-sovietice - Pagina 12
Relațiile româno-sovietice - Pagina 13
Relațiile româno-sovietice - Pagina 14
Relațiile româno-sovietice - Pagina 15
Relațiile româno-sovietice - Pagina 16
Relațiile româno-sovietice - Pagina 17
Relațiile româno-sovietice - Pagina 18
Relațiile româno-sovietice - Pagina 19
Relațiile româno-sovietice - Pagina 20
Relațiile româno-sovietice - Pagina 21
Relațiile româno-sovietice - Pagina 22
Relațiile româno-sovietice - Pagina 23
Relațiile româno-sovietice - Pagina 24
Relațiile româno-sovietice - Pagina 25
Relațiile româno-sovietice - Pagina 26
Relațiile româno-sovietice - Pagina 27
Relațiile româno-sovietice - Pagina 28
Relațiile româno-sovietice - Pagina 29
Relațiile româno-sovietice - Pagina 30
Relațiile româno-sovietice - Pagina 31
Relațiile româno-sovietice - Pagina 32
Relațiile româno-sovietice - Pagina 33
Relațiile româno-sovietice - Pagina 34
Relațiile româno-sovietice - Pagina 35
Relațiile româno-sovietice - Pagina 36
Relațiile româno-sovietice - Pagina 37
Relațiile româno-sovietice - Pagina 38
Relațiile româno-sovietice - Pagina 39
Relațiile româno-sovietice - Pagina 40
Relațiile româno-sovietice - Pagina 41
Relațiile româno-sovietice - Pagina 42
Relațiile româno-sovietice - Pagina 43
Relațiile româno-sovietice - Pagina 44
Relațiile româno-sovietice - Pagina 45
Relațiile româno-sovietice - Pagina 46
Relațiile româno-sovietice - Pagina 47
Relațiile româno-sovietice - Pagina 48
Relațiile româno-sovietice - Pagina 49
Relațiile româno-sovietice - Pagina 50
Relațiile româno-sovietice - Pagina 51
Relațiile româno-sovietice - Pagina 52
Relațiile româno-sovietice - Pagina 53
Relațiile româno-sovietice - Pagina 54
Relațiile româno-sovietice - Pagina 55
Relațiile româno-sovietice - Pagina 56
Relațiile româno-sovietice - Pagina 57
Relațiile româno-sovietice - Pagina 58
Relațiile româno-sovietice - Pagina 59
Relațiile româno-sovietice - Pagina 60
Relațiile româno-sovietice - Pagina 61
Relațiile româno-sovietice - Pagina 62
Relațiile româno-sovietice - Pagina 63
Relațiile româno-sovietice - Pagina 64
Relațiile româno-sovietice - Pagina 65
Relațiile româno-sovietice - Pagina 66
Relațiile româno-sovietice - Pagina 67
Relațiile româno-sovietice - Pagina 68
Relațiile româno-sovietice - Pagina 69
Relațiile româno-sovietice - Pagina 70
Relațiile româno-sovietice - Pagina 71
Relațiile româno-sovietice - Pagina 72
Relațiile româno-sovietice - Pagina 73
Relațiile româno-sovietice - Pagina 74
Relațiile româno-sovietice - Pagina 75

Conținut arhivă zip

  • CAPITOLUL -I- .doc
  • CAPITOLUL -II-.DOC
  • CAPITOLUL -III-.doc
  • CONCLUZII.doc
  • CUPRINS.doc
  • INTRODUCERE.doc
  • PAGINA 2.doc
  • PRIMA PAGINA.doc

Alții au mai descărcat și

Diplomația românească în perioada primului război mondial

În literatura de specialitate, istoria Primului Război Mondial, privită sub aspectul aprecierii responsabilităţilor, a luptelor diplomatice şi...

Cultura Gumelnița în Centrul și Sudul Dobrogei

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale...

Primul Razboi Mondial

Cauzele si începutul razboiului. La finele sec. al XIX-lea principalele tari capitaliste trec la o etapa superioara de dezvoltare - capitalismul...

Izolarea Romaniei in Cel de-al II-lea Razboi Mondial

INTRODUCERE: Fără îndoiala, Cel de-al Doilea Razboi Mondial a fost cel mai mare razboi din istorie, la el luând parte in total 61 de tări, cu...

Te-ar putea interesa și

Alegerile din 1946 din România

Introducere Marea Unire din 1918 încheia o etapă fundamentală în evoluţia istorică a naţiunii române. România Mare intra în concernul european ca...

Cenzura - Vechile Practici Staliniste

În România a existat o cultură de ocupaţie al cărei principal scop a constat în demolarea continuă a valorilor culturale româneşti, vechi sau...

Relansarea politicii externe a României comuniste în anii 1960. relațiile României cu Republica Federală Germană

INTRODUCERE La mijlocul secolului XX, întreaga omenire trăia ani de complexe tensionări ce antrenau mari puteri precum U.R.S.S., S.U.A., China,...

Importanța războiului de iarnă pentru România. Reflecții în presa românească

Introducere Situate la mare depărtare geografică, România şi Finlanda au avut destule contacte de-a lungul timpului. Însă, începând cu secolul al...

Marea Britanie si Franta 1936-1939

Al Doliea Război Mondial reprezintă cea mai mare conflagraţie ce a atins nivelul mondial ca şi conflict în timp scurt, ducând la o uriaşă implicare...

Personalitatea lui Nicolae Titulescu

Introducere. Nicolae Titulescu, personalitate marcantă a scolii de diplomaţie din perioada interbelică, a rămas în istoria şi conştiinţa poporului...

Relațiile diplomatice sovieto-române între cele două conflagrații mondiale

INTRODUCERE Subiectul acestei lucrări reprezintă un studiu al relaţiilor diplomatice sovieto-române între cele două conflagraţii mondiale,...

Relațiile româno-ruse după 1990

Cat timp in Romania au fost prezente trupele sovietice si consilierii sovietici impanzeau toate institutiile centrale, nu se putea vorbi de o...

Ai nevoie de altceva?