Cuprins
- CUPRINS
- Introducere. 1
- CAPITOLUL I
- Evenimentele ce au dus la ruperea relatiilor diplomatice
- dintre România si Rusia, 1917-1918.. 5
- CAPITOLUL II
- Raporturile româno-sovietice (1918-1924).. 22
- CAPITOLUL III
- Conferinta românosovietica de la Viena (1924) 64
- Concluzii&.. 71
Extras din licență
~ CAPITOLUL I ~
Evenimentele ce au dus la ruperea relatiilor diplomatice dintre
România si Rusia,
1917-1918
Prima conflagratie mondiala a servit drept catalizator al unor profunde tulburari sociale, la inceputul secolului - XX -, având loc puternice miscari social-politice însotite de tendinta marilor puteri de a reîmparti sferele de influenta.
Raporturile dintre România si Rusia Sovietica s-au deschis într-o atmosfera de criza. Prabusirea tarismului, în februarie 1917, si victoria Revolutiei Socialiste din octombrie, au avut importante consecinte asupra situatiei din Europa est-centrala si de sud .
La 7 noiembrie 1917 izbucneste în Petrograd revolutia bolsevica: în mai putin de o saptamâna, Karenski se recunoaste învins si fuge. Revolutia bolsevica e învingatoare. Este era noua, regimul societatii comuniste, paradisul propavaduit de atâtea generatii de idealisti si vizionari. Rusia are ocazia sa experimenteze comunismul si sa dovedeasca valoarea lui practica .
În urma unei propagande foarte intense, care dupa rasturnarea tarismului si pâna în octombrie 1917 se resimtea tot mai mult în pietele publice si intreprinderile Petrogradului, unde fruntasii comunisti promiteau multimilor, prin lozinci demagogice, fericire generala, bolsevicii au ajuns la putere. Puterea politica pentru ei a fost o adevarata obsesie. Cine n-a cunoscut ispita de a fi intâiul în cetate spune filosoful Emil Cioran - nu va pricepe nimic din jocul politic, din vointa de a-i supune pe ceilalti pentru a-i transforma în obiecte, la fel cum strain îi va ramâne si mestesugul dispretului .
Agravarea situatiei de pe frontul oriental si desfasurarea evenimentelor politice din Rusia, în cursul anului 1917, au dus la destramarea cooperarii militare si la încetarea colaborarii diplomatice româno-ruse . Armata rusa a fost lovita mortal de revolutia bolsevica. Pe frontul român, comitetul militaro-revolutionar se declara autoritate suprema si convoaca un congres al tuturor unitatilor de pe acest front. Congresul s-a tinut la Roman, iar rezultatul lui a fost bolsevizarea armatei. Soldatii cerusera încheierea imediata a pacii si demobilizarea; în cazul când aceste lucruri nu s-ar realiza, ei anuntasera ca vor parasi frontul. Krilenko încheie armistitiu cu Austro-Germanii. Pe frontul român, Scerbacev a refuzat sa recunoasca autoritatea lui Krilenko, a guvernului sovietic de la Petrograd si a armistitiului încheiat de ei. Soldatii însa începusera sa-si destituie, sa-si degradeze si sa-si aresteze ofiterii, înlocuindu-i cu altii alesi de ei, acestea fiind ofiteri inferiori sau simpli soldati analfabeti .
Dupa izbucnirea revolutiei ruse din 1917 a fost proclamat dreptul nationalitatilor, chiar a doua zi bolsevicii dând publicitatii Decretul asupra pacii. Folosindu-se de principiul autodeterminarii, unele natiuni au pornit sa-si creeze state proprii suverane, iar altele sa se înapoieze la patria-mama . Venise, cum scria la sfârsitul secolului trecut Friedrich Engels, ziua socotelilor când Rusia va trebui sa restitue&enormele proprietati furate . Diplomatii români nu o data au reamintit opiniei publice ca dupa lichidarea Imperiului tarist, Basarabia se cuvenea sa fie restituita României . Evenimentele care au urmat Revolutiei Ruse din februarie/martie 1917 a stimulat miscarea de redesteptare nationala a românilor din Basarabia, provincie anexata la imperiul rus in 1812 .
Preview document
Conținut arhivă zip
- CAPITOLUL -I- .doc
- CAPITOLUL -II-.DOC
- CAPITOLUL -III-.doc
- CONCLUZII.doc
- CUPRINS.doc
- INTRODUCERE.doc
- PAGINA 2.doc
- PRIMA PAGINA.doc