Tara Românească în Vremea lui Vlad Călugărul

Introducere

Ţara Românească a secolului al-XV-lea se înscrie, prin alcătuirile ei economice, sociale, politice, prin creaţia de artă în realităţile definitorii ale civilizaţiei europene medievale. Mărturiile, câte ne-au rămas, ne îngăduie totuşi să reconstituim ce a fost definitoriu în diferitele sectoare de viaţă.

Este ceea ce am urmărit prin consultarea prealabilă a izvoarelor istorice şi colecţiilor de documente, surse esenţiale de informaţii pentru conţinutul lucrării.

Am ales acest subiect din dorinţa de a studia şi analiza evoluţia Ţării Româneşti în timpul domniei relativ lungi a lui Vlad Călugărul, care a reuşit să ofere ţării sale, la sfârşitul secolului al-XV-lea, liniştea şi bunăstarea în aceea epocă frământată de războaie şi frecvente schimbări de domnie.

Izvoarele documentare şi narative şi istoriografia problemelor ce ne-au preocupat le-am întrebuinţat în lucrarea noastră, pe care am structurat-o în patru capitole, fiecare tratând probleme ce constituie coordonate fundamentale care trebuiesc urmărite în studierea organizării şi evoluţiei Tării Româneşti.

În primul capitol ne-am referit la familia domnitorului şi la modul în care acesta a ocupat tronul, precum şi la relaţiile Tării Româneşti cu vecinii din acea perioadă: Transilvania, Ţara Moldovei şi Imperiul Otoman.

În acest prim capitol am folosit o serie de lucrări cum ar fi: „Istoria lui Ştefan cel Mare, povestită neamului românesc”, a lui Nicolae Iorga sau lucrarea lui A.D.Xenopol „Istoria Românilor din Dacia Traiană de la întemeierea ţărilor române până la moartea lui Petru Rareş – 1546”.

Din categoria izvoarelor istorice, seria B.Ţara Românească a colecţiei „Documente Romaniae Historica” şi anume volumele I-II, şi seria B.Ţara Românească a colecţiei de Documente privind istoria românilor” constituie o sursă esenţială.

Numeroase date şi informaţii despre perioada ce ne preocupă ne oferă lucrarea „Documente privind relaţia Ţărilor Române cu Braşovul şi Ţara Ungurească în secolele XIV-XVI” , publicată de Ion Bogdan. Am mai folosit o serie de lucrări precum cea a lui Grigore Ureche „Letopiseţul Ţării Moldovei” sau cea a lui Ştefan Ştefănescu intitulată „Ţara Românească de la Basarab I întemeietorul până la Mihai Viteazu”.

În cel de-al doilea capitol este prezentat tot programul politic şi religios al domnitorului care lipsit de spirit aventurier nu şi-a antrenat ţara în lupte istovitoare iar atunci când intra în luptă o făcea forţat de împrejurări.

Lucrările pe care le-am studiat sunt de mare însemnătate, cum ar fi: „Ajutoarele româneşti la mânăstirile din Sfântul Munte Athos” a lui Teodor Bodogae sau cea a lui Alexandru Lepădatu care se numeşte „Vlad – Vodă Călugărul”, precum şi cea a lui Ion Bogdan intitulată „Originea voievodatului la români” în Opere alese.

În cel de-al - III-lea capitol, Situaţia economică a Ţării Româneşti la sfârşitul secolului al-XV-lea, am folosit lucrarea lui Radu Manolescu „Unitate şi continuitate în istoria poporului român” sau lucrările lui Constantin C.Giurescu „Ţara Românească în sec. XIV-XV” precum şi lucrarea „Istoria Românilor”.

La cunoaşterea modului de organizare a Ţării Româneşti, din punct de vedere administrativ, judecătoresc şi militar am folosit o serie de lucrări de referinţă în cel de-al-IV-lea capitol, ce oglindesc aspecte din timpul domniei lui Vlad Călugărul şi a secolului XV în genere, dintre care amintesc lucrarea lui Valentin Al.Georgescu „Preemţiunea în istorie a dreptului românesc” sau lucrarea intitulată „Viaţa feudală în Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV-XVII)” a trioului V.Costăchel, P.Panaitescu şi A.Cazacu.

Foarte importante pentru studierea meşteşugurilor şi a comerţului în aceea perioadă, au fost lucrările „Meşteşugurile din Ţara Românească şi Moldova” a lui Ştefan Olteanu şi Constantin Şerban şi „Comerţul Ţării Româneşti şi Moldovei cu Braşovul (secolele XIV-XVI)” a lui Radu Manolescu.

La această lucrare am adăugat câteva rănduri adunate într-un capitol: CONCLUZII, în care am arătat că acest domn preocupat de cele sfinte s-a ocupat mai puţin de războaie, reuşind în timpul domniei sale să nu implice Ţara Românească în dispute, decât atunci când era silit de împrejurări.

În cadrul anexelor am scris câteva documente în care am arătat actele emise de el în timpul domniei sale.

Dacă lucrările generale ce tratează această perioadă sunt multiple (şi ele vor fi menţionate la bibliografie), despre acest domn muntean propriu-zis, s-a preocupat Alexandru Lepădatu care i-a dedicat o monografie istorică intitulată „Vlad – Vodă Călugărul 1482-1495”; destul de consistentă în informaţii, această lucrare analizează mai multe chestiuni de politică externă, de cultură şi amănunte despre familia lui Vlad-Călugărul.

Pe baza documentelor ce ni s-au păstrat de la domnul muntean am încercat creionarea acestor realităţi.

Astfel structurată neepuizând nici materialul documentar şi nici problematica, lucrarea de faţă se vrea a fi un început şi o încercare de reconstituire a unei părţi de istorie.

Lipsa unor lucrări de specialitate din inventarul bibliotecii municipale din oraşul Giurgiu, mi-a îngreunat cercetarea, dar la sugestia domnului profesor coordonator Mihail Andreescu (căruia ţin să-i mulţumesc pentru sprijinul şi ajutorul acordat), am consultat materialul necesar lucrării la sala de lectură a bibliotecii Facultăţii de Istorie. Ţin să mulţumesc tutror celor care m-au ajutat la selectarea acestei lucrări.