Viața urbană în Țara Românească

Licență
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 60 în total
Cuvinte : 24037
Mărime: 126.51KB (arhivat)
Cost: 9 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristian Adamescu

Cuprins

INTRODUCERE p. 2

CAPITOLUL I – PRINCIPALELE TÂRGURI ŞI ORAŞE DIN ŢARA ROMÂNEASCĂ

1.1. Imaginea aşezărilor urbane p. 5

1.2. Dinamica demografică a oraşelor p. 12

CAPITOLUL II – ORAŞE PRIVILEGIATE ŞI ORAŞE DOMNEŞTI

2.1. Oraşe cu statut de reşedinţă domnească p. 19

2.1.1. Câmpulung p. 19

2.1.2. Curtea de Argeş p. 25

2.1.3. Târgovişte p. 28

2.1.4. Bucureşti – reşedinţă domnească p. 30

2.2. Oraşe cu statut de reşedinţă temporară p. 33

CAPITOLUL III – ORAŞELE – CENTRE MEŞTEŞUGĂREŞTI ŞI COMERCIALE ALE ŢĂRII ROMÂNEŞTI

3.1. Dezvoltarea economică şi comercială a oraşelor din Ţara Românească p. 39

3.2. Categorii socio-profesionale în mediul urban p. 48

CONCLUZII p. 52

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ p. 55

Extras din document

INTRODUCERE

Am ales să abordez această temă pentru că eu cred că pretutindeni în lume, şi la noi apariţia şi dezvoltarea oraşelor constituie una dintre problemele fundamentale ale istoriei medievale româneşti.

Lucrarea este structurată în trei capitole în care analizez începuturile procesului de urbanizare în Ţara Românească.

În primul capitol prezint principale târguri şi oraşe în Ţara Românească. În Ţara Românească prevalează elementul politic şi comercial în evoluţia aşezărilor spre stadiul urban. Într-un interval de timp uneori extrem de scurt, o serie de aşezări care au avut un rol politic sau religios proeminent, au devenit oraşe înfloritoare. Este cazul Curţii de Argeş şi Târgoviştei, care într-o primă etapă au fost reşedinţe domneşti şi sedii episcopale, iar în subsidiar au îndeplinit şi funcţii economice.

În ceea ce priveşte semnificaţia termenilor de târg, trebuie menţionat că în Ţara Românească, cancelaria domnească a întrebuinţat în documentele redactate în limba slavă patru denumiri pentru a desemna o aşezare urbană: 1. gorod – oraş şi cetate; 2. misto (miasto); 3. târg; 4. oraş.

În cel de-al doilea capitol prezint cele mai importante oraşe din Ţara Românească, care au avut statut de reşedinţă domnească şi temporară. În istoriografia noastră se remarcă în ultima vreme un viu interes pentru studiul oraşelor, al originei lor şi al momentului de conturare a vieţii materiale urbane, desprinsă de cea ţărănească. O serie de probleme, legate mai cu seamă de datele pe care le prezintă documentele şi care urmăresc în principal creşterea şi diferenţierea meşteşugarilor sau circulaţia mărfurilor, au fost cercetate şi, în parte, soluţionate. Pentru Ţara Românească reşedinţele domneşti au fost la: Câmpulung, Curtea de Argeş, Târgovişte, Bucureşti.

În capitolul al treilea analizez dezvoltarea economică şi comercială a oraşelor din Ţara Românească. oraşele din Ţara Românească au fost, în primul rând, centre de schimb şi mai puţin de producţie meşteşugărească. Cele mai multe şi-au menţinut şi trăsăturile de economie agricolă, întinsele terenuri pentru agricultură reprezentând baza de aprovizionare cea mai apropiată, hinterlandul oraşelor.

Oraşele concentrau mulţi negustori şi meşteşugari, din diverse branşe, întreţineau strânse legături cu mediul urban transilvan şi polon, iar în unele cazuri întâlnim tineri ucenici trimişi cu mare cheltuială să se perfecţioneze în anumite domenii peste graniţe. Activităţile de comerţ erau stimulate de tranzitul mărfurilor vehiculate pe marile circuite de schimb ale lumii europene, dar şi de deschiderea pieţei locale spre produse de lux pe piaţa europeană. Un număr însemnat de mărfuri, de la stofe fine englezeşti, mătăsuri, blănuri, covoare, bumbac, pahare de cristal din Boemia, cuţite din Austria, până la mirodenii, era destinat curţii domnitorului, dar şi altor categorii de locuitori din Valahia.

Funcţia de reşedinţă domnească (cetate de scaun) a determinat o dezvoltare mai amplă a curţilor domneşti, în raport cu celelalte curţi locale. În paralel, în secolele al XIV-lea şi al XV-lea, prezenţa obligatorie a boierilor (dregători) a facilitat apariţia unor zone rezidenţiale în care aceştia şi-au ridicat curţi.

Din documentele vremii, atâtea câte s-au păstrat, rezultă că meseriaşii şi negustorii erau prezenţi masiv în târgurile şi oraşele din Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XV-lea.

Studierea istoriei oraşelor, ca parte integrantă a istoriei României, este posibilă doar pe baza izvoarelor, îndeosebi a celor contemporane cu evenimentele relatate. În acest sens, de un real folos este studierea comparată a izvoarelor scrise (fie ele documentare – interne sau externe – juridice, narative, epigrafice, cartografice, numismatice, sigilografice, heraldice) şi a celor arheologice, acestea din urmă întregind sau completând lacunele celorlalte.

Primele consemnări în documente ale oraşelor – ca de altfel şi a majorităţii aşezărilor rurale din Ţara Românească – au fost făcute ceva mai târziu, decalajul cronologic între momentul menţinerii documentare faţă de începuturile lor, constatate arheologic, cifrându-se la un secol, un secol şi jumătate şi mai rar, chiar două secole.

O contribuţie majoră privind geneza şi primele secole de evoluţie urbană a adus cercetarea arheologică. Practic, toate vetrele oraşelor-capitală şi a oraşelor constituie în condiţiile specifice spaţiului românesc au cunoscut ample investigaţii arheologice, deseori prin săpături de salvare, în lumina cărora putem aprecia că s-au obţinut rezultate ce depăşeşc atât informaţia documentarp, cât şi modestele aprecieri datorate cronicarilor. Prin aceste observaţii şi cercetări s-au formulat concluzii privind nucleul de formare urbană, dotările edilitar-urbanistice, tipul de locuinţă şi alte aspecte privind habitatul. Unele dintre aceste concluzii şi-au găsit reflectarea în prestigioase monografii arheologice sau în studii de cert interes ştiinţific elaborate de specialişti din universităţi şi institute de cercetare, dar şi de către cercetătorii muzeelor naţionale şi judeţene.

Între arheologii care au efectuat săpături sistematice pe raza unor oraşe medievale româneşti, îi menţionăm pe: Alexandru Andronic, Ion Barnea, Stela Cheptea, Nicolae Constantinescu, Petre Diaconu, Grigore Florescu, Radu Florescu, Mircea D. Matei, Eugenia Neamţu, Vasile Neamţu, Ştefan Olteanu, Panait I. Panait, Marcel Tanasachi şi mulţi alţii.

Bibliografie

Bărbulescu, Mihai, Deletant, Dennis, Hitchins, Keith, Papacostea, Şerban, Teodor, Pompiliu, Istoria României, Bucureşti, Editura Corint, 2005

Brătianu, Gheorghe, I., Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti, Bucureşti, Editura Eminescu, 1980

Dobrescu, Nicolae, Întemeierea Mitropoliilor şi a celor dintâi mânăstiri din ţară, Bucureşti, 1906

Giurescu, C.C., Istoria românilor, vol. I, Bucureşti, ed. a V-a, 1946

Giurescu, Dinu C., Ţara Românească în secolele XIV-XV, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1973

Iorga, Nicolae, Dezvoltarea politicii externe a poporului românesc, Bucureşti, Editura Casa Românească, 1920

Iorga, Nicolae, Istoria bisericii româneşti, vol. I, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1957

Iorga, Nicolae, Locul românilor în istoria universală, Bucureşti, Editura Academiei, 1985

Istoria României, compendiu, ediţia a III-a revizuită şi adăugită, sub redacţia academicianului Prof. Univ. Ştefan Pascu, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1974

Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al B.O.R., 2006

Ştefănescu, Ştefan, Bănia în Ţara Românească, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1965

Panaitescu, Petre P., Introducere în istoria culturii româneşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1969

Iorga, Nicolae, Istoria bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, Bucureşti, 1951

Vârtosu, Emil, Titulatura domnilor şi asocierea la domnie în Ţara Românească şi Moldova, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1960

Preview document

Viața urbană în Țara Românească - Pagina 1
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 2
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 3
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 4
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 5
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 6
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 7
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 8
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 9
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 10
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 11
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 12
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 13
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 14
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 15
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 16
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 17
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 18
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 19
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 20
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 21
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 22
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 23
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 24
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 25
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 26
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 27
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 28
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 29
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 30
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 31
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 32
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 33
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 34
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 35
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 36
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 37
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 38
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 39
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 40
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 41
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 42
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 43
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 44
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 45
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 46
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 47
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 48
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 49
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 50
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 51
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 52
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 53
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 54
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 55
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 56
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 57
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 58
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 59
Viața urbană în Țara Românească - Pagina 60

Conținut arhivă zip

  • Viata Urbana in Tara Romaneasca.doc

Alții au mai descărcat și

Boierii cantacuzini

Introducere Ramura familiei Cantacuzino din Moldova a rămas în istoria acestei provincii nu doar prin acţiunile politice ale membrilor săi ci şi...

Cnezatele și Voievodatete Române în Secolele VIII-XI

LUCRARE DE LICENŢĂ Cnezatele şi Voievodatete române în secolele VIII-XI Introducere În decursul secolelor, unele areale au avut un rol mai...

Istoria dacilor din Dobrogea

Introducere Lucrarea de faţă este consacrată evoluţiei culturale din spaţiul dobrogean anterior înfiinţării provinciei Moesia, deci a instalării...

Titu Maiorescu - rolul personalității politice reflectat în curicula școlară

INTRODUCERE Invăţământul liceal în România în perioada actuală Şcoala mileniului III şi-a deschis porţile sub auspiciile reformei curriculare,...

Formarea Statelor Feudale Țara Românească și Moldova

Problema formării statelor feudale Ţara Românească şi Moldova este una din cele mai ĩnsemnate din ĩntreaga istorie medie a poporului român. De...

Cultura Gumelnița în Centrul și Sudul Dobrogei

Complexul cultural Kodjadermen-Gumelnita-Karanovo VI s-a format la nivelul eneoliticului dezvoltat, dupa o perioada de ample transformari materiale...

Primul Razboi Mondial

Cauzele si începutul razboiului. La finele sec. al XIX-lea principalele tari capitaliste trec la o etapa superioara de dezvoltare - capitalismul...

Istoria Medievală a Românilor Partea I

EPOCA MEDIEVALĂ Concept şi periodizare Ceea ce în mod obişnuit, dar şi impropriu, numim Ev Mediu, adică „timpul de mijloc” (expresie folosită...

Te-ar putea interesa și

Studiu geografic al municipiului Câmpulung Mușcel

INTRODUCERE “Studiul oraşelor constituie, în present, una din principalele preocupări ale geografiilor şi specialiştilor din cele mai variate...

Stilul brâncovenesc în arhitectura bisericească românească

INTRODUCERE „În multe chipuri şi în multe rânduri, Domnul Dumnezeu a căutat cu milă şi cu îndurare spre Neamul nostru Românesc. De la Dumnezeu...

Modificări în structura zonelor funcționale Câmpulung Muscel

Introducere Am ales ca și zonă de studiu Municipiul Câmpulung Muscel nu numai pentru că sunt legată emoțional de acesta, dar și pentru că este un...

Riscuri și Inechități Sociale în România

Introducere Deşi au trecut 19 ani de la evenimentele din 1989, politicile sociale din România sunt încă incoerente, ineficiente, sunt reactive si...

Cultura teologică în timpul lui Constantin Brâncoveanu

INTRODUCERE Din rostul istoriografic al prezentului, Constantin Brâncoveanu revine așezat pe piedestalul marilor domnitori, care au știut să țină...

Sărăcia în Spațiul Românesc

Săracii din Ţările Române la începuturile timpurilor moderne. În lumea românească sărăcia este endemică şi aproape voluntar asumată. Răspândită în...

Municipiul Câmpulung Mușcel - studiu de geografie umană

1. INTRODUCERE Fiind cel mai vechi oraş dintre Carpaţi şi Dunăre şi unul dintre cele mai vechi centre urbane din întreg spaţiul românesc,...

Valențele simbolului în arhitectura locașului creștin - ortodox autohton - stilul brâncovenesc în arhitectura bisericească românească

Veacul al XVII-lea a fost, pentru Ţara Românească, lung şi zbuciumat, dar mai norocos, totuşi, decât altele. Moştenirea, prea grea, lăsată de Mihai...

Ai nevoie de altceva?